Pe aceeași temă
Ministerul Justiţiei Florin Iordache a declarat ca s-a eliminat punerea in miscare la plangerea prealabila. Cuantumul a ramas in valoare la 200 de mii de lei. Nu va fi nimeni sanctionat sub aceasta suma, dar prejudiciul se va recupera in civil.
Intrebat de ce aceste proiecte s-au discutat la aceasta ora, Iordache a raspuns ca acum a fost sedinta de guvern si ca era pe odinea de zi. reporterul ii aminteste ca nu este adevarat, ca nu erau pe ordinea de zi. Iordache raspunde agresiv ca numai guvernul isi stabileste prioritatile.
Pe un ton agresiv, Iordache a refuzat sa raspunda la intrebarile dificile ale presei, repetind mereu ”alta intrebare”.
Favorizarea infractorului
- se dezincrimineaza daca fapta e savarsita de un membru al familiei sau de un afin pana la gradul
- Favorizarea este dezincriminata in cazul in care e vorba de emitere, aprobare sau adoptare de acte normative.
Abuzul în serviciu
- se prevede ca acesta reprezinta fapta functionarului care prin incalcarea legii sau a unei ordonante de urgenta provoaca un prejudiciu peste 200 de mii de lei sau provoaca o vatamare grava certa si efectiva a drepturilor si intereselor legitime ale unei persoane fizice si juridice, asa cum sunt ele prevazute de legile in vigoare.
- Pedeapsa, in cazul abuzului in serviciu, scade la 6 luni pana la 3 ani. Ca urmare a unei astfel de prevederi, cazul Microsoft, de exemplu, este prescris.
In plus, se arata ca prevederile nu se aplica in cazul emiterii, adoptarii de acte normative, ceea ce inseamna ca orice emitere de ordin al unui ministru sau hotarare a unui primar sau hotarare a unui consiliu local INDIFERENT DE PREJUDICIU nu mai este incriminata.
Conferinta de presa Iordache
Iordache a spus ca decizia de marti seara a fost luata "pentru evitarea unei hotarari pilot a CEDO".
"Legile in aceasta tara le face fie Guvernul, fie Parlamentul", s-a rezumat a spune Florin Iordache. Acesta a raspuns rapid si nervos intrebarilor.
La observatia unui jurnalist ca "ati facut o lege care sa va acopere pe dvs.", Iordache a raspuns: "Nu, alta intrebare!". A repetat acest lucru ori de cite ori i s-a ps o intrebare dificila.
Referitor la abuzul in serviciu, ministrul a precizat ca "ce este sub 200.000 de le nu mai este sanctionat penal, paguba se recupereaza si nu mai este sanctionat penal".
"Am considerat ca aceasta limita este una rezonabila, pentru ca instanta putea sa considere 400 de mii, putea sa considere un milion, asa ca am stabilit aceasta suma de 200 de mii de lei, ceea ce este foarte important. In comunicarea publica, a aparut ca dezincriminam abuzul, nu, l-am pus in concordanta mai buna", a mentionat Iordache.
Acesta a precizat ca ordonana privind modificarea codurilor penale va intra in vigoare odata cu publicarea in Monitorul Oficial.
Intrebat de o jurnalista daca Liviu Dragnea va fi favorizat de deciziile de marti seara, Iordache a raspuns: "Ordonanta si legile nu s-au facut pentru oamenii politici sau pentru persoane. Sunt facute pentru infractiuni si pentru o buna mai buna punere in concordanta cu deciziile Curtii".
Iordache a fost inspirat de Liviu Dragnea
Varianta trecerii modificarilor la codurile penale a fost sugerata de seful PSD, Liviu Dragnea.
Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus marti seara ca vrea ca guvernul sa decida mai repede, "intr-un fel sau altul", in privinta ordonantelor privind gratierea si modificarea codurilor penale. "Va asigur ca, daca o sa avem ceva adoptat de la Guvern pe tema asta, o sa comentez. Ce astept eu si toti care au votat asteapta - sa decida. Ori ia o decizie ca nu decid nimic, ori iau o decizie ca adopta ceva, dar sa decida pentru ca nu se mai vorbeste de temele economice", a spus Dragnea.
"In tot acest baraj de comunicare nu mai putem sa discutam. Rugamintea mea este decida acest lucru intr-un fel sau altul. Sa decida lucrurile in care cred ei, nu in care cred altii. Trebuie sa inteleaga ca reprezinta un guvern legitim. (...) Vreau sa aiba puterea de a lua decizii, nu impins de la spate. As dori ca saptamana viitoare sa nu mai vorbim despre a fi sau a nu fi. Sa decida saptamana asta, intr-un fel sau altul", le-a spus Liviu Dragnea jurnalistilor.
Acesta a subliniat ca vrea sa vada intai ordonantele ca sa inteleaga "de ce a iesit lumea in strada", dupa ce, pe 22 ianuarie, imediat dupa prima seara de proteste, a vorbit despre "o noua mineriada, o manifestatie neautorizata impotriva guvernului Romaniei, impotriva ordinii constitutionale si impotriva votului popular din 11 decembrie".
"Nu sunt sigur ca forma aia este cea care va intra vreodata in guvern. Ma abtin sa comentez, pentru ca s-ar putea sa comentez ceva care s-ar putea sa nu existe deloc.
Sunt suparat ca este o perioada de timp de o saptamana, doua saptamani, in care in loc sa comunicam temele economice pe care le indeplinim, nu mai avem loc, pentru ca la fiecare intalnire eram intrebat despre aceste lucru - ceea ce trebuie sa se inchida, subiectul asta, intr-un fel sau altul", a mai precizat Dragnea, marti.
Nu in ultimul rand, liderul PSD a mentionat ca vrea ca Guvernul sa fie lasat "sa-si exercite prerogativele constitutionale".
"N-am inteles exact care este supararea. Pe de o parte, presedintele CEDO spune public ca Romania trebuie sa ia masuri. Romania poate lua sau nu.
(...) Pe de alta parte, am primit mai multe mesaje directe si mult mai multe indirecte de la sustinatorii PSD, care vor ca Guvernul sa fie lasat sa-si exercite prerogativele constitutionale, pentru ca i-au votat", mai spune liderul PSD.
Cronologie declaratii Dragnea pe tema:
- 24 ianuarie: Dragnea spunea ca nu stie nimic despre ordonantele pe justitie.
- 25 ianuarie: Dragnea sustinea ca nu scapam de amenda de la CEDO daca in cateva luni nu luam masuri, inclusiv gratierea.
- 26 ianuarie: Dragnea spunea in continuare ca nu are habar de ordonanta gratierii.
- 27 ianuarie: Dragnea atragea atentia Guvernului ca asteapta ceva legat de ordonante - "sa fie hotarati, sa isi asume raspunderea".
Marti ziua, pe holurile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, unde a fost primul termen in dosarul in care este acuzat de instigare la abuz in serviciu, Dragnea a fost intrebat ce sfat ar da Guvernului in legatura cu modificarile din Justitie. Recomandarea sa a fost sa se uite la ce au facut "inaintasii".
"L-as sfatui (pe Florin Iordache, n.red.) sa se inspire din experienta inaintasilor, a guvernelor precedente, daca sa se dea prin ordonanta de urgenta sau nu. Daca s-a mai dat vreo gratiere prin ordonanta de urgenta, poate sa o dea", le-a spus Dragnea jurnalistilor.
Dupa caderea comunismului nu s-au dat decat trei legi de gratiere, in 1990, 1997 si 2002, niciuna prin ordonanta de urgenta. In schimb, in toamna anului trecut Guvernul Ciolos a adus peste 150 de modificari Codului Penal si celui de Procedura Penala prin ordonanta de urgenta.
Ministerul Justitiei motiva atunci urgenta invocand "numarul relativ mare de texte declarate neconstitutionale si care nu au fost puse in acord cu legea fundamentala", fapt ce "poate determina interpretari diferite in jurisprudenta de natura a afecta drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor". Mai existau atunci si mai multe proceduri de infringement, "unele dintre ele aflate in stadii avansate", ceea ce risca sa duca la condamnarea Romaniei de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene.
Guvernul Ciolos explica atunci si de ce adopta modificarile fara o dezbatere publica prealabila: "datorita amplorii fenomenului si a consecintelor negative anterior prezentate asupra interesului public general, consideram ca o eventuala legiferare pe alta cale decat delegarea legislativa, chiar in procedura de urgenta, nu ar fi de natura sa inlature de indata aceste consecinte negative care continua sa se produca asupra interesului public general care vizeaza increderea societatii in justitie".
In plus, ordonanta de urgenta adoptata de tehnocrati este acum in Parlament, dupa cum a atras atentia fostul ministru al Justitiei Raluca Pruna.
"Si tot din categoria manipulari, se vorbeste ca ordonantele secrete ale guvernului ar fi necesare, printre altele, ca sa puna in acord Codurile penale cu vreo 50 de decizii ale CCR. Fals. Cele 50 de decizii sunt de fapt vreo 4, pentru ca prin OUG 18/2016 s-au pus in acord codurile cu zecile de decizii ale CCR. OUG 18/2016 e in Parlament, asa ca nu mai e nevoie de vreo alta ordonanta", scria pe 23 ianuarie pe Facebook Raluca Pruna.
Concret, ceea ce sugera fostul ministru este ca actualul Executiv ar putea, pe acele cateva masuri ce inca nu au fost puse in acord cu deciziile CCR, sa depuna amendamente la ordonanta care este deja in dezbatere in Parlament, astfel incat efectele sa nu fie imediate si ireversibile prin adoptarea unei noi ordonante de urgenta.
Principalul beneficiar, Liviu Dragnea
Modificarile aduse Codului Penal si celui de Procedura Penala au fost criticate de institutiile din domeniul justitiei, care au avertizat ca fapte de coruptie vor fi dezincriminate. Concret, abuzul in serviciu a fost redefinit si s-a introdus o limita a pagubei de 200.000 de lei. Printre institutiile care au criticat dur aceasta masura a fost DNA, care a atras atentia ca modificarile denota ca se urmareste favorizarea anumitor persoane.
Unul dintre beneficiari este chiar liderul PSD.
Desi Liviu Dragnea neaga ca ar beneficia de efectele vreuneia dintre ordonante, datele din dosarele sale in contrazic. In cazul sau, prejudiciul in dosarul a carui judecata a inceput chiar azi, este de 108.000 de lei, sub pragul de 200.000 impus de noul proiect de lege privind abuzul in serviciu.
In cazul angajarilor ilegale de la Protectia Copilului Teleorman, Dragnea este acuzat de instigare la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Prin dezincriminarea partiala a abuzului in serviciu, el ar ramane doar cu o acuzatie de instigare la fals, o infractiune minora.
Si, odata ce ar intra in vigoare si legea gratierii, ar disparea pedeapsa de doi ani cu suspendare primita in dosarul Referendumului. Astfel, Dragnea nu ar mai risca nicio pedeapsa in cazul in care ar fi gasit vinovat in dosarul Protectia Copilului Teleorman.
Si acest caz este doar unul. Alte "nume grele" ar scapa de dosare si prejudicii uriase nu vor mai putea fi recuperate niciodata.
