Pe aceeași temă
PSD a trecut prin Parlament legea care impunea dublarea alocațiilor pentru copii de la 1 septembrie, iar Guvernul a modificat legea printr-o ordonanță de urgență care prevedea ca în primă etapă majorarea cu doar 20%. Motivele invocate de către guvern au constat în faptul că nu există resursele financiare pentru un asemenea efort bugetar și nici nu fusese cuprinsă în bugetul pe acest an.
În Parlament, PSD a obținut majoritatea pentru a respinge ordonanța de urgență, astfel încât a rămas în vigoare legea care obligă la dublarea alocațiilor.
Pentru a nu crește exagerat de mult deficitul bugetar, Guvernul a atacat la CCR legea prin care este respinsă OUG.
Potrivit Ordonanței adoptate recent de Guvern, de la 1 august alocațiile au fost majorate cu 20%. Copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani vor primi 185 de lei, iar cei de până la 2 ani sau cei de până la 18 ani, dacă au dizabilităţi, vor primi 369 de lei. Alte patru creşteri, cu câte 20 la sută, sunt prevăzute în 2021 şi 2022.
Argumente aduse de Guvern în sesizarea pentru CCR:
Potrivit stenogramei Sedintei Camerei Deputatilor din data de 19 august 2020, presedintele de sedinta a precizat, la deschiderea acesteia, urmatoarele: „Declar deschisa sedinta de astazi si va anunt ca, din totalul celor 329 de deputati, si-au inregistrat prezenta un numar de 154. Ordinea de zi si programul au fost distribuite electronic pe pagina de Internet a Camerei. Sedinta se desfasoara prin mijloace electronice”. Asadar, la momentul deschiderii sedintei, conditia cvorumului legal, prevazuta de art.67 din Constitutie, nu era indeplinita (fata de numarul total al deputatilor, era necesar ca electronic sa isi inregistreze prezenta un numar de cel putin 165 de deputati) motiv pentru care prezumtia relativa dezvoltata pe cale jurisprudentiala nu poate opera in situatia de fata. Numarul de parlamentari prezenti inregistrati electronic era insa suficient pentru a permite dezbaterea proiectelor de lege si a propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi a camerei Deputatilor.
Potrivit stenogramei Sedintei din data de 19 august a.c., in discutie, dupa incheierea dezbaterilor, cand initiativele legislative de pe ordinea de zi au fost supuse votului final, presedintele de sedinta nu a realizat nicio verificare a cvorumului, in exercitarea unei obligatii regulamentare exprese, pentru a asigura indeplinirea conditiei constitutionale pentru adoptarea unei legi. Astfel, fiind in prezenta unui vot electronic, in conformitate cu dispozitiile art. 123 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputatilor, presedintele de sedinta avea obligatia de a verifica indeplinirea conditiei constitutionale de cvorum legal, inainte de a deschide sesiunea de vot.
-In Expunerea de motive, Guvenul a aratat ca ulterior prorogarii aplicarii Legii nr.14/2020, de la bugetul de stat au fost sustinute o serie de cheltuieli neprevazute pentru combaterea raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2, resursele financiare fiind insuficiente pentru a sustine aplicarea integrala a majorarii prevazute de lege.
De asemenea, Executivul a aratat ca din bugetul anului 2020 se impune a fi sustinute atat cheltuielile aferente masurilor de redresare economica si de protecte sociala pentru combaterea efectelor raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2, cat si cele generate de majorarea unor drepturi sociale, inclusiv alocatia de stat pentru copii.
Tocmai pentru a realiza un just echilibru intre respectarea deciziilor Curtii Constituponale, neafectarea drepturilor copiilor si protejarea bugetului de stat care nu poate sustine impactul de aproximativ 2,3 miliarde lei, Guvernul a adoptat ordonanta de urgenta privind majorarea graduala.
Or, chiar prin efectul legii de respingere a O.U.G. nr. 123/2020 se genereaza cheltuieli suplimentare in sarcina bugetului de stat, cheltuieli care nu au fost luate in considerare atunci cand a fost conceput bugetui de stat pe anul 2020 si care, prin urmare, sunt lipsite de o sursa reala de finantare.
Aratam ca art. 104 din Tratatului de la Maastricht, instituind Uniunea Europeana (tratat care a devenit parte a dreptului intern prin Legea nr.154/2005), cat si a art. 126 din Tratatul de Functionare al Uniunii Europene reglementeaza o anumita disciplina bugetara, impunand statelor membre o obligatie generala, aceea de a evita defificitele publice excesive.
RaportuI dintre datoria publica si produsul intern brut (PIB) nu trebuie sa depaseasca „valorile de referinta” stabilite prin Protocol (anexa la Tratat), respectiv 3% pentru raportul dintre deficitul public prevazut sau real si PIB.
Apreciem ca este necesar a se constata ca, prin maniera in care Camera decizionala a inteles sa legifereze nu s-a produs numai o incalcare a obligatiilor de a solicita informatii Guvernului si de a nu interveni asupra cheltuielilor bugetare prestabilite, aspecte care atrag incalcarea art. 111 si art. 138 din Constitutie, dar si ca prin aceasta conduita, Parlamentul a nesocotit, in cele din urma, principiul constitutional al cooperarii si colaborarii loiale, prin aceea ca a eludat competenta Guvemului in procesul de legiferare a aspectelor care genereaza impact financiar asupra bugetului de stat.
