Pe aceeași temă
"Este evident ca datele privind operatiunile efectuate de catre detinatorul unui card sunt date cu caracter personal, potrivit art. 3 lit. a din Legea nr. 677/2001 si fac parte integranta din ceea ce inseamna viata privata a persoanei, iar potrivit CEDO, numai prin lege (nu si prin HG) poate fi restrans, sub orice forma, dreptul la viata privata", spune APADOR-CH, citat de Hotnews.ro.
Comunicatul integral transmis joi de APADOR-CH:
Guvernul se substituie din nou parlamentului si isi da aprobare de monitorizare a detinatorilor de carduri
APADOR-CH protesteaza fata de modul abuziv prin care Guvernul (indiferent de compunere, actuala sau trecuta) adopta reglementari in materie fiscala prin care afecteaza/restrange drepturi si libertati fundamentale.
Ultimul abuz de aceasta natura (dupa isprava din luna mai) este reprezentat de un proiect de hotarare de guvern (HG) prin care ANAF-ul se autoabiliteaza sa incalce grav viata privata a persoanelor, prin monitorizarea (fara niciun fel de autorizare judecatoreasca) a oricarei operatiuni financiare efectuate de orice detinator de card.
Pe langa faptul ca ANAF-ul si Ministerul de Finante vor sa fie mai "tari￢ decat procurorii (care au, totusi, nevoie de autorizatie de la judecator pentru intruziunile grave in viata privata), aceste structuri fiscale doresc sa se situeze deasupra Constitutiei si Conventiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Astfel, potrivit prevederilor constitutionale, drepturile si libertatile fundamentale nu pot fi restranse/afectate decat prin lege, nu si prin alte acte normative cu putere inferioara legii, cum sunt HG-urile. In acest sens, art. 115 al. 6 din Constitutie interzice expres restrangerea, afectarea drepturilor si libertatilor fundamentale prin ordonanta de urgenta (OUG), deoarece numai legea le poate restrange/afecta. Este de la sine inteles ca daca prin OUG nu pot fi afectate drepturi si libertati, cu atat mai putin acestea pot fi afectate prin HG, act normativ cu putere inferioara legii si OUG.
Este evident ca datele privind operatiunile efectuate de catre detinatorul unui card sunt date cu caracter personal, potrivit art. 3 lit. a din Legea nr. 677/2001 si fac parte integranta din ceea ce inseamna viata privata a persoanei. Dreptul la viata privata este prevazut in art. 26 din Constitutie si in art. 8 din CEDO.
Mai mult, chiar in paragraful 2 al art. 8 din CEDO se prevede, printre altele, ca nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea dreptului la respectarea vietii private si de familie decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege. Deci, potrivit CEDO, numai prin lege (nu si prin HG) poate fi restrans, sub orice forma, dreptul la viata privata.
Daca actualul guvern, care se declara a fi altceva decat precedentele, doreste sa monitorizeze operatiunile financiare efectuate de detinatorii de carduri, calea constitutionala de urmat nu este adoptarea unui HG care sa adauge pentru cetateni obligatii ce nu sunt prevazute expres in lege, ci sa intocmeasca un proiect de lege pe care sa-l supuna aprobarii parlamentului. Si se va vedea daca parlamentul va aproba sau nu astfel de masuri.
Ca atare, APADOR-CH solicita guvernului sa renunte la practicile din trecut si sa-si retraga proiectul de HG in discutie.
Prima reactie dupa scandalul intruziunii Fiscului in viata cetatenilor: Finantele si ANAF iau in calcul sa nu mai ceara numarul de card si datele pe care bancile nu le au
Ministerul Finantelor a avut joi dimineata prima reactie oficiala dupa ce HotNews.ro a dezvaluit in urma cu o zi ca Fiscul promoveaza o modificare legislativa care ar aduce o intruziune majora in viata cetatenilor. Ministerul anunta ca, impreuna cu ANAF, ia in considerare sa renunte la unele dintre cererile care au declansat disputele. In raspunsul pentru HotNews.ro, Ministerul da ca exemplu de informatie pe care va renunta sa o mai ceara de la magazine numarul cardului bancar al clientului care a platit cu cardul.
De asemenea, Ministerul Finantelor arata ca intentioneaza sa nu mai ceara nici date pe care bancile nu le detin, fara a explica insa la care date se refera.
HotNews.ro a solicitat Ministerului de Finante si ANAF explicatii in legatura cu aceste prevederi care ar reprezenta o intruziune majora in viata privata, in conditiile in care astfel de date personale, desi sunt retinute de banci, nu pot fi utilizate discretionar de autoritati, ci numai prin mandat judecatoresc.
Un exemplu il reprezinta procurorii care daca vor sa aiba acces si sa utilizeze astfel de date o pot face numai dupa obtinerea unui mandat in acest sens de la un judecator.
In acelasi timp, dincolo de posibilitatea de a folosi aceste date, o problema tine si de retinerea/stocarea lor. Are ANAF suficiente masuri de securitate cibernetica pentru a se apara in fata unui atac cibernetic menit sa fure aceste date?
Reactia completa a Ministerului de Finante:
"Proiectul aflat in dezbatere publica are in vedere cresterea gradului de conformare a operatorilor economici, reducerea evaziunii fiscale si scoaterea la suprafata a veniturilor ce nu sunt intotdeauna declarate de agentii economici.
Concret, propunerea vizeaza corelarea datelor înregistrate pe bonul fiscal transmis ANAF de catre aparatele de marcat electronice fiscale cu datele comunicate de POS-urile pentru bunurile/serviciile pentru care plata se face prin intermediul cardului.
De asemenea, aceste date sunt utile pentru determinarea corecta a bazei impozabile în cazul în care casele electronice de marcat întrerup transmiterea de informații către ANAF (defecțiune, suspendare servicii internet, pană de curent, rea intenție etc).
In urma consultarilor cu patronatele din domeniul bancar ce au avut loc miercuri, 27 iulie 2016, Ministerul Finantelor si Anaf au luat deja in considerare modificarea articolului 4, alin 3, din Anexa mentionata in materialele de presa in sensul eliminarii unor date (spre exemplu numarul cardului bancar din motive de securitate) inclusiv netransmiterea unor date pe care institutia emitenta nu le detine.
Subliniem faptul ca trecerea de la casele de marcat electronice fiscale echipate cu role jurnal pe suport hartie este motivata si de faptul ca in statele UE se folosesc demult casele de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic securizat".
***
Fiscul vrea sa primeasca, fara un mandat judecatoresc, "toate detaliile disponibile cu privire la identitatea detinatorului cardului", ori de cate ori se efectueaza plati electronice cu cardul bancar prin intermediul POS-urilor, se arata intr-un proiect de act normativ pus in dezbatere publica de Ministerul de Finante.
In plus, Fiscul vrea sa primeasca date precum: ID-ul comerciantului, numarul si valoarea bonului fiscal, precum si data, ora si minutul emiterii bonului fiscal, scrie Hotnews.ro.
"In cazul platilor electronice, efectuate cu cardul bancar prin intermediul POS-ului, entitatea care gestioneaza certificarea/autorizarea tranzactiei, va comunica Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, simultan cu transmiterea tranzactiei catre institutia acceptanta si urmatoarele date:
a) ID terminal;
b) ID comerciant;
c) numarul bonului fiscal;
d) valoarea bonului fiscal;
e) data, ora si minutul emiterii bonului fiscal;
f) institutia acceptanta;
g) numarul cardului utilizat pentru efectuarea platii;
h) cod autorizare plata;
i) toate detaliile disponibile cu privire la identitatea detinatorului cardului".
Aceasta prevedere apare intr-una din Anexele unui proiect de Hotarare pentru modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 479/2003, document scos in dezbatere publica pe site-ul Ministerului de Finante in data de 12 iulie 2016.
