Pe aceeași temă
Guvernul a publicat un nou proiect de Strategie energetică a României pentru perioada 2018-2030 și în perspectivă până în anul 2050, al treilea din 2016 încoace, care estimează necesarul total de investiții în sectorul energetic național în următorii 15 ani la minimum 15 miliarde de euro și în care cuprinde o listă de 4 proiecte de noi capacități de producție considerate a fi de importanță strategică națională, potrivit publicației Profit.ro, preluată de Digi 24.
Principala noutate este includerea pe această listă a proiectului de construire a hidrocentralei Turnu Măgurele – Nicopole (Bulgaria), cu putere instalată de 500 MW, care ar urma să fie parte a unui complex hidrotehnic omonim.
Hidrocentrala ar urma să aibă deci jumătate din puterea instalată a Porțile de Fier I (1080 MW).
"Proiectul va fi realizat prin amenajarea a fluviului Dunărea pe sectorul aval de Porțile de Fier I și II, până imediat în aval de confluența cu râul Olt, în cadrul cooperării între guvernele din România, Bulgaria și Serbia. Complexul va produce, în medie, o energie de aproximativ 2.200 GWh/an, contribuind semnificativ la creșterea statutului României de furnizor de securitate energetică în regiune", se arată în proiectul Strategiei energetice naționale.
Amplasamentul se află la doar 20 kilometri vest de insula Belina din județul Teleorman și este inclus în situl RAMSAR „Confluența Oltului cu Dunărea”, cu o suprafață de 46 de hectare.
RAMSAR este Convenția internațională pentru zone umede din care fac parte 19 arii protejate din România, printre care și Delta Dunării.
Potrivit RAMSAR, aici trăiesc 33 de specii de păsări de importanță europeană printre care și pelicanul dalmațian.
Biologii critică puternic proiectul. „Complexul hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole, dacă ar fi implementat, ar reprezenta probabil cel mai mare dezastru ecologic din istoria țării, și un dezastru care ar afecta toata Europa. Pentru că Dunărea este principalul fluviu european iar acest proiect ar reprezenta o lovitura de grație pentru Dunăre. Pentru orice râu continuitatea longitudinală reprezintă o condiție esențială a unei stări ecologice bune. Dunărea este deja grav afectată de barajele de la Porțile de Fier I si II, dar un nou baraj, mult în aval, în câmpie, ar reprezenta o lovitura de grație. Spre deosebire de Porțile de Fier, aici ar fi nevoie și de dig lateral, pentru a nu se inunda suprafețe enorme din teritoriul Romaniei, fluviul fiind mărginit de luncă și campie, nu de un versant. Proiectul este un dezastru nu doar pentru fluviu în sine, ci și pentru Lunca Dunării. De zeci de ani se vorbește de renaturarea Luncii Dunării, îndepărtarea digului comunist care a afectat chiar și clima Câmpiei Române, prin dispariția vântului local, Băltărețul. Proiectul este strict ilegal, pentru că implica distrugerea completă a unui sit RAMSAR, Confluența Olt-Dunare, iar România a ratificat Convenția Ramsar prin Legea 5/1991”, spune Călin Dejeu, biolog și activist de mediu.
