Horatius Dumbravă: Gîrbovan pune într-o situație dificilă întreg sistemul de justiție

Dora Vulcan | 24.08.2019

Modul în care Dana Gîrbovan a intrat în politică pune „într-o situație dificilă întreg sistemul de justiție”, spune judecătorul Horatius Dumbravă, fost membru al CSM.

Pe aceeași temă


„Doamna Garbovan a făcut pasul la lumina zilei și a intrat în politică. Așa cum spuneam, nu e nimic rău în lucrul asta. Discutabil însă manieră în care a făcut-o. Nu numai că s-a pus într-o situație dificilă din punct de vedere constituțional și legal, dar a pus într-o situație dificilă întreg sistemul de justiție, a cărui independența este piatră unghiulară în funcționarea lui și a întregului stat de drept, de altfel”, a răspuns Dumbravă, la o întrebară adresată de HotNews.ro.

Nominalizarea Danei Gîrbovan de a parte dintr-o structură politică „nu ar trebui să ne surprindă” în condițiile în care aceasta a mai primit propunerea de a fi ministru al Justiției, în 2017, de la premierul Sorin Grindeanu, spune judecătorul.


Horațius Dumbravă amintește că și alți magistrați au făcut acest pas, numai că aceștia și-au dat înainte demisia din magistratură.

„Notă comună a celor doi, doamna Pivniceru și domnul Cazanciuc, a fost că ei și-au dat demisia înainte de a fi nominalizați sau ca propunerea de ministru să plece la Cotroceni. Și-au dat demisia din funcțiile de magistrați și din onoare și decență profesională: în acest fel, independența justiției a fost salvată, în sensul că au evitat să o pună în pericol prin nominalizarea lor pentru preluarea portofoliului justiției”, subliniază el.

În opinia fostului președinte al CSM, „trecerea de la declarații, interviuri și comunicate de presă la acțiune decizională este una firească în cazul doamnei Gîrbovan” și „un gest de responsabilitate”, însă „cu condiția că responsabilitatea gestului să fie asumată pe deplin”.

Dumbravă arată că funcția de ministru al justiției presupune o răspundere politică, așa cum arată spune Constituția României la art. 109. Iar „întreagă procedură de numire a unui membru al Guvernului are încărcătură politică, fără îndoială. Nu-mi imaginez cum ar putea cineva explica că nominalizarea unei persoane nu ar fi politică, dar funcția pentru care este nominalizată acea persoană este politică. Cu atât mai mult cu cât nominalizarea presupune negocieri între cel propus și șeful partidului politic care-l propune, iar ca lucrurile să fie și mai clare în cazul doamnei Gîrbovan, nominalizarea este supusă aprobării politice în structurile interne de partid”.

articolul integral pe Hotnews.ro

Asociațiile de magistrați îi cer președintelui Iohannis să nu o numească pe Gârbovan ministru al Justiției

“Forumul Judecătorilor din România” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” îi cer președintelui Klaus Iohannis să nu o numească pe Dana Gârbovan în funcția de ministru al Justiției.

Reacția asociațiilor de magistrați survine nominalizării ei de către premierul Viorica Dăncilă, președinte al PSD, după ședința Comitetului Executiv al PSD în care s-a decis, printre altele, înlocuirea Anei Birchall cu judecătorul Dana Gârbovan, pe motiv că ultima ar reprezenta magistrații independenți. Gârbovan este o obișnuită a postului Antena 3 și cunoscută pentru susținerea pe care a acordat-o modificării legilor Justiției de triada Iordache- Nicolicea-Nicoalae și pentru că a critica raportul GRECO, care cerea desființarea de urgență a Secției speciale de anchetare a magistraților, considerată o anomalie a sistemului.

„(...) propunerea de Guvern către Președintele României a numirii în funcția de ministru al justiției a unui magistrat în funcție, judecător în cadrul Curții de Apel Cluj, nesocotește în mod flagrant și nescuzabil dispozițiile Constituției României, precum și recomandările cu caracter de principiu ale organizațiilor internaționale relevante”, arată asociațiile, într-un comunicat de presă.

Magistrații din cele două asociații spun că „această nominalizare politică, acceptată de judecătorul în cauză, președinte al Uniunii Naționale Judecătorilor din România, poate fi privită de publicul larg drept primirea unei recompense pentru activitatea efervescentă a asociației în cauză (alături de Asociația Magistraților din România) de sprijinire a unor modificări nocive aduse în ultimii trei ani de puterea politică legilor justiției”.

În plus, „numirea într-un guvern politic a unui judecător președinte al unei asociații profesionale va putea fi privită ca decredibilizând iremediabil activitatea acesteia, percepută la nivel public ca fiind eminamente legată de factorul politic și exponenții acestuia dintr-un anumit moment, având consecințe grave asupra imaginii întregii justiții din România și a corpului magistraților”.


Comunicatul integral al celor două asociații de magistrați


„Asociația “Forumul Judecătorilor din România” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” solicită Președintelui României să respecte independența justiției, precum și separația puterilor în stat, și să nu dea curs propunerii Guvernului României de a numi un judecător în funcția de ministru al justiției

Referitor la posibilitatea numirii judecătorilor în funcția de ministru al justiției sau în alte funcții de demnitate publică numite, Comisia de la Veneția s-a pronunțat constant în sensul că ”judecătorii nu pot fi membri ai partidelor politice și nu pot participa la activități politice” [CDL-AD (2005)003, Aviz comun al Comisiei de la Veneția și OSCE/Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului cu privire la proiectul de lege constituțională privind revizuirea Constituției Georgiei, par.104[1]]. ”În plus, judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziție în care independența sau imparțialitatea lor ar putea fi pusă la îndoială. Acest lucru justifică normele naționale privind incompatibilitatea funcției judiciare cu alte funcții și este, de asemenea, un motiv pentru care multe state restrâng activitățile politice ale judecătorilor” [CDL-AD (2010)004, Raport privind independența sistemului judiciar, Partea I: Independența judecătorilor, par.62[2]]. De asemenea, Comisia de la Veneția a arătat că ”(…) judecătorul ar trebui să demisioneze înainte de a concura pentru o funcție politică, deoarece, dacă un judecător va fi candidat și nu va fi ales, acesta va fi, totuși, identificat cu o anumită tendință politică, în detrimentul independenței” [CDL-AD (2008)039, Aviz cu privire la proiectul de revizuire a Legii constituționale privind statutul judecătorilor din Kârgâzstan, par.45[3]].

În acest context, inclusiv Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr.45/2018, a reținut că ”atât timp cât persoana deține calitatea de judecător sau procuror, poate exercita numai activitățile specifice acestor funcții. Numirea sau detașarea acestora în funcții de demnitate publică, indiferent de denumirea pe care acestea o poartă, nu poate fi acceptată prin prisma exigențelor Constituției, întrucât se produce, în mod inevitabil, o modificare a felului muncii pe care aceștia o prestează, care, în realitate, justifică drepturile și obligațiile aferente statutului lor. Mai mult, întregul statut al judecătorului/procurorului, în mod axiomatic, se axează pe rolul lor constituțional, astfel cum este definit la art. 124 și 125, respectiv art. 131 și 132 din Constituție. Or, asumându-și, prin diverse mecanisme [numire/detașare], un rol diferit celui de înfăptuire a justiției și/sau de apărare a intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor, se încalcă în mod direct, pe de o parte, principiul independenței judecătorului, principiul separației puterilor în stat și dispozițiile referitoare la rolul și incompatibilitățile judecătorului [art. 1 alin. (4), art. 124 și art. 125 alin. (3) din Constituție], iar, pe de altă parte, dispozițiile constituționale referitoare la rolul și incompatibilitățile care însoțesc statutul procurorului [art. 131 și 132 din Constituție].”

În consecință, Curtea Constituțională a României a constatat că ”funcția de ministru al justiției este incompatibilă cu aceea de judecător/procuror, neputându-se cumula aceste două calități nici potrivit Constituției și nici Legii nr. 303/2004”.

Ca atare, propunerea de Guvern către Președintele României a numirii în funcția de ministru al justiției a unui magistrat în funcție, judecător în cadrul Curții de Apel Cluj, nesocotește în mod flagrant și nescuzabil dispozițiile Constituției României, precum și recomandările cu caracter de principiu ale organizațiilor internaționale relevante.

Mai mult, se conturează indicii că, prin acceptarea publică a acestei candidaturi, judecătorul în funcție încalcă același dispoziții constituționale (inclusiv decizia indicată a CCR), punându-se în discuție independența justiției în ansamblu, precum și separația puterilor în stat, așa cum a reținut Curtea Constituțională a României, constituind abateri disciplinare, în baza art.99 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, atât ”d) desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu”, cât și ”ș) nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii”, aspecte față de care Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară au obligația constituțională de a se autosesiza și a lua măsurile necesare respectării Constituției României.

Subliniem contextul în care această “nominalizare” a apărut, respectiv pe fondul unei dispute esențialmente politice, a unei lupte interne pentru îndepărtarea de către partidul de guvernământ a unui membru al său din funcția de ministru, fără explicații consistente privind această măsură intempestivă. În astfel de condiții, până și simpla acceptare de un judecător a includerii numelui său în disputa politică, pentru a determina preluarea prin decizie de partid portofoliului, poate crea pentru un observator extern și obiectiv percepția unei participări la jocuri de putere, de care un magistrat independent și imparțial trebuie să păstreze o distanță rezonabilă.

Totodată, această nominalizare politică, acceptată de judecătorul în cauză, președinte al Uniunii Naționale Judecătorilor din România, poate fi privită de publicul larg drept primirea unei recompense pentru activitatea efervescentă a asociației în cauză (alături de Asociația Magistraților din România) de sprijinire a unor modificări nocive aduse în ultimii trei ani de puterea politică legilor justiției, contrare statului de drept, contestate vehement de toate organizațiile internaționale relevante (Comisia de la Veneția, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, Comisia Europeană, Parlamentul European, GRECO etc.), Consiliul Superior al Magistraturii din România, cvasi-majoritatea instanțelor judecătorești și a parchetelor din România, dar și, în mod individual, de mii de judecători și procurori români (mai ales crearea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, propusă și susținută ferm de judecătorul candidat la poziția de ministru în ”Comisia Iordache”[4]). Față de aceste asociații de judecători și procurori, peste 2000 de colegi magistrați s-au delimitat individual în cursul anului 2018, considerând că pozițiile exprimate de-a lungul procesului legislativ au fost inadecvate pentru evoluția magistraturii. De asemenea, unele filiale ale acestor asociații s-au autodizolvat, iar foarte mulți membri au demisionat, din aceleași motive.

Nu în ultimul rând, numirea într-un guvern politic a unui judecător președinte al unei asociații profesionale va putea fi privită ca decredibilizând iremediabil activitatea acesteia, percepută la nivel public ca fiind eminamente legată de factorul politic și exponenții acestuia dintr-un anumit moment, având consecințe grave asupra imaginii întregii justiții din România și a corpului magistraților.

Asociația Forumul Judecătorilor din România

judecător Dragoș Călin, co-președinte

judecător Lucia Zaharia, co-președinte

Asociația Inițiativa pentru Justiție

procuror Bogdan Pîrlog, co-președinte

procuror Sorin Lia, co-președinte

procuror Ionuț Marcu, co- președinte

Dana Gîrbovan a scris pe Facebook că a acceptat de principiu propunerea, cu condiția de a-i fi asigurată independența deplină în exercitarea mandatului și ca președintele Klaus Iohannis să fie de acord ”în principiu” cu propunerea sa în funcție.

"Am solicitat acest lucru pentru că nu doresc că ministerul să devină subiect de dispute politice și electorale între palate, ci discuțiile publice să fie pe găsirea de soluții pentru problemele din justiție", a scris Gîrbovan.

Acesta a mai subliniat că este deschisă să colaborez, în ipoteza în care Președintele e de acord cu numirea, atât cu toți factorii decizionali, cât și cu toți cei interesați, "pentru a avea o justiție independența, eficientă și respectată în România, astfel încât cetățeanul să vadă că drepturile și libertățile sale sunt respectate și protejate".


Birchall a atras furia baronilor PSD

Baronii PSD au cerut cu insistență în ultimele două luni demiterea Anei Birchall de la ustiție din cauza intenției sale de a desființa secția specială de anchetare a magistraților.

Existența Secției Speciale pentru investigarea magistraților a redevenit una dintre mizele principale pe agenda internă a PSD, după ce premierul Viorica Dăncilă se angajase public că partidul nu se va mai implica în treburile Justiției.

Există de mai multă vreme nemulțumiri ale liderilor PSD legate și de refuzul Anei Birchall de a promova la ministerul Justiției oameni de partid sau propuși de partid. Birchall a respins categoric implicarea PSD în minister fapt care i-a atras furia colegilor.

În ciuda declarațiilor publice privind schimbarea atitudinii PSD față de Justiție, în subterane se duce în continuare o luptă acerbă pentru controlul asupra acesteia, în vederea păstrării status-quo-ului, să nu fie desființate instituții și să nu fie schimbate persoanele instalate de social-democrați până acum în pozițiile cheie. Mai mult decât atât, au declarat surse oficiale pentru Digi24.ro, relația partidului cu ministrul Justiției, Ana Birchall, a devenit una extrem de rece, după ce aceasta și-ar fi informat colegii că nu acceptă secretari de stat din cadrul partidului iar premierul a refuzat propunerile făcute de Birchall.

Rezistența la schimbare s-a manifestat și în privința proiectului elaborat de Birchall pentru scoaterea inspectorilor Antifraudă de sub controlul ministrului Finanțelor, Orlando Teodorovici, prin mutarea acestora în cadrul parchetelor. Ministrul a dorit să facă modificarea prin OUG, dar s-a lovit de refuzul colegilor din Guvern și textul s-a transformat în proiect de lege.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22