Hotnews: Juriștii reclamă derapaje majore în motivarea Curții Constituționale

Dora Vulcan | 10.03.2017

Curtea Constitutionala si-a depasit atributiile, stabilind in motivarea deciziei care constata un conflict institutional intre Guvern si Ministerul Public cum trebuia DNA sa incadreze corect faptele, au declarat o serie de juristi si experti in drept consultati de HotNews.ro.

Pe aceeași temă

 

 

 

 

Hotnews a consultat o serie de juriști care, într-o analiză făcută de Dan Tăpălagă, remarcă încălcări grave ale limitelor între care a fost sesizată: CCR incadreaza fapte penale, inventeaza clauze de exonerare si interpreteaza legi depasindu-si atributiile si limitele sesizarii:

 

 

Curtea Constitutionala scrie intr-unul din paragrafe ca  "toate argumentele expuse mai sus, impuneau insa organului judiciar solutia de clasare", referindu-se la ancheta in cazul ordonantei 13. Altfel spus, CCR indica procurorilor solutia intr-un dosar, fapt cel putin discutabil. Si judecatoarea Livia Stanciu arata in opinia separata: CCR nu se poate substitui nici judecatorului de camera preliminara, nici instantei de judecata. 

 

 

Derapajul este cu atat mai hilar cu cat Curtea Constitutionala explica in motivarea deciziei de ce considera ca DNA si-a depasit atributiile anchetand celebra OUG 13, intrand astfel in conflict de natura constitutionala cu Guvernul.

 

 

Potrivit unor experti in drept constitutional, motivarea deciziei pare data tocmai pentru a inchide ancheta in acest dosar, astfel incat investigatiile sa nu mai poata continua.

 

Un alt jurist explica pentru HotNews.ro: "CCR-ul a facut incadrarea faptelor la paragraful 117. De acum incolo in orice dosar penal, orice inculpat poate invoca ceva la CCR deoarece se pare ca institutia este dispusa sa faca si analiza pe fond penal substantial".

 

Redam mai jos paragraful 117 in care CCR indica DNA-ului cum trebuia sa procedeze in dosar, argumentand ca "se impunea solutia de clasare".

 

  • "Avand in vedere toate aspectele prezentate mai sus, Curtea constata ca starea de fapt descrisa in actul de sesizare a organului judiciar si incadrata juridic in dispozitiile art.269 din Codul penal, art.13 din Legea nr.78/2000 si in cele ale art.8 alin.(1) lit.b) din Legea  nr.115/1999  constituie cadrul procesual retinut si asumat de Ministerul Public - Directia  Nationala  Anticoruptie,  care  prin  Ordonanta din  1  februarie  2017  a  dispus inceperea urmarii penale in rem, cu privire la faptele reclamate. Toate argumentele expuse mai sus, impuneau insa organului judiciar solutia de clasare, in baza art.294 alin.(3) din Codul de procedura penala, fara a efectua acte de urmarire penala, ca urmare a incidentei art.16 alin.(1) din acelasi cod, intrucat toate faptele reclamate priveau in realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate si  legalitate  care  nu  cad  sub  incidenta controlului  organelor  de  cercetare  penala, indiferent de incadrarea juridica stabilita de catre procuror. Intrucat, doar prin ea insasi, adoptarea actelor normative nu poate constitui elementul material al unor infractiuni, Curtea  constata  ca faptele  reclamate prin  denuntul  care  a  stat  la  baza  intocmirii Dosarului  nr.46/P/2017, inregistrat  pe  rolul  Sectiei  de  combatere  a  infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, nu pot intra sub incidenta legii penale, indiferent de incadrarea juridica data."

 

 

 

Alti juristi consultati de HotNews.ro remarca faptul ca CCR si-a depasit iarasi atributiile in paragraful 113, unde Curtea legifereaza pur si simplu in materie penala, inventand o clauza de exonerare

 

 

 CCR explica in acest paragraf ca Guvernul nu poate fi acuzat de conflict de interese in procesul de elaborare al legilor si explica mai departe: "Situatia este identica si in ceea ce priveste infractiunea de favorizare a faptuitorului, chiar daca legiuitorul nu a prevazut expres clauza exoneratoare de raspundere penala in cuprinsul art.269 din Codul penal."

 

 

Potrivit expertilor in drept consultati de HotNews.ro, Curtea Constitutionala a interpretat, dincolo de limitele sesizarii ei, infractiunea din articolul 13 din legea 78/ 2000, ceea ce iarasi nu este treaba CCR.  Aceasta interpretare a unui articol din Codul Penal ar trebui sa o faca instantele, nu CCR. In paragraful 115 din motivare, Curtea retine urmatoarele:

 

 

  • "In ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art.13  din  Legea  nr.78/2000, Curtea  retine  ca  aceasta  sanctioneaza  fapta  persoanei  care  indeplineste  o  functie  de conducere intr-un partid de a-si folosi influenta sau autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Pentru considerentele aratat e mai sus, tocmai datorita  caracterului  de  generalitate  al  unei  legi  sau  ordonante, <>  din  textul  incriminator are in vedere alte ipoteze si nicidecum <> obtinut de o persoana ca urmare a adoptarii unui act normativ, astfel ca acesta nu poate fi in niciun caz element constitutiv al laturii obiective a unei infractiuni si astfel nu poate determina raspunderea penala".

 

 

De altfel, in textul opiniei separate, judecatoarea Liviu Stanciu sanctioneaza faptul ca CCR isi depaseste atributiile:

 

 

  • "Curtea Constitutionala nu se poate substitui nici judecatorului de camera preliminara (in a carui competenta intra verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala) si nici instantei de judecata (competenta sa hotarasca asupra invinuirii adusa inculpatului si sa constate, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat). Solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala nu poate avea semnificatia  incalcarii  chiar  de  catre  instanta  de  contencios  constitutional  a competentei  altei  autoritati  publice,  de  aceea  examenul  sau  este  circumscris normelor si principiilor constitutionale, si nu trebuie sa  transgreseze cadrul constitutional, pentru a analiza fapte si actiuni concrete in raport  de  norme  cu caracter infraconstitutional, respectiv de a analiza incadrarea juridica a faptelor pentru care s-a formulat denunt in prezenta cauza."

 

 

 

Unul dintre cele mai controversate pasaje din decizia Curtii este paragraful 125, unde se arata ca "Ministerul  Public  nu  are competenta de a desfasura activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor".

 

 

De aici nu se intelege foarte clar daca procurorii mai pot deschide anchete in cazul in care constata ca se comit infractiuni inprocesul de elaborare si adoptare al unui act normativ, dimpotriva, formularea pare sa inchida aceasta posibilitate. Aceasta imunitate largita acordata in procesul de legiferare rezulta si din alte formulari, de pilda cele din paragraful 112: "În  virtutea  imunității  care  însoțește  actul  decizional  de legiferare, care, așa cum Curtea a reținut în prealabil, este aplicabilă mutatis mutandis și membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice sau acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ  cu  putere de lege." Din formularea vaga se intelege ca vorbim despre orice tip de actiuni, chiar daca ele reprezinta infractiuni. Opinia comuna a juristilor consultati de HotNews.ro este ca formularea CCR ofera "imunitate de legiferare" Guvernului, o imunitate mult mai larga, de facto, decat cea consacrata pana acum prin legi. 

 

 

 

 

Context

 

 

 

„Niciun ministru nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice sau acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ cu regim de lege”, se arată în motivarea deciziei privind conflictul juridic de natură constituțională între Guvern și DNA în contextul adoptării OUG 13, dată publicității vineri de CCR.

 

 

 

Curtea Constituțională a admis pe 27 februarie sesizarea făcută de șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a reclamat încălcarea principiului separației puterilor în stat de către DNA pentru că a deschis un dosar penal asupra modului în care a fost adoptată OUG 13 de guvernul Grindeanu.  

 

 

 

 

 

OPINIE SEPARATĂ: Judecătorul CCR Livia Stanciu spune că nu se poate stabili o imixtiune a Ministerului Public în exercitarea competenţei Guvernului de a adopta ordonanțe și că, de fapt, Curtea și-a încălcat competențele și a depășit limitele sesizării sale, care privea raporturi juridice și nu judecarea competenței parchetului de a face anchete penale. 

 

 

Opinia separată a judecătorului Livia Stanciu  AICI (pag.58-83) la motivarea dată de majoritatea judecătorilor după sesizarea Curții de către Tăriceanu împotriva anchetei DNA care cerceta modul în care a fost adoptată OUG 13

 

 

 

  • Pretinsele ”nelegalități” ale anchetei penale nu formau și nu pot forma obiectul controlului pe care Curtea Constituțională îl exercită. Acceptarea ideii contrare, cu consecința cenzurării legalității actelor de urmărire penală îndeplinite în cauză, ar însemna acceptarea încălcării, chiar de către Curtea Constituțională a competenței altor autorități publice, respectiv cea a instanțelor de judecată.

 

 

 

  • Cu atât mai puțin se poate vorbi despre încălcarea de către Ministerul Public a competenței Curții Constituționale, astfel cum s-a reținut în soluția adoptată cu majoritate de voturi de Curtea Constituțională, pentru că niciunul dintre documentele cauzei nu este de natură să probeze că ancheta penală ar viza respectarea condițiilor stabilite de art.115 din Constituție pentru adoptarea de ordonanțe de urgență (caracterul extraordinar, urgența, afectarea unor drepturi fundamentale/regimului unor instituții fundamentale).

 

 

 

  • De altfel, constatând existența unui conflict juridic de natură constituțională constând inclusiv în încălcarea competenței Parlamentului și a competenței Curții Constituționale de către Ministerul Public, Curtea a depășit limitele sesizării cu care a fost învestită, sesizare care privea raporturi juridice, respective competențe ale altor autorități publice (Guvernul și Ministerul Public).

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22