Incertitudine privind măsurile fiscale ale guvernului. Ședința de guvern, amânată oficial

Dora Vulcan | 06.11.2017

Sedinta extraordinara a Guvernului pentru adoptarea noilor prevederi fiscale, amânată vineri, ar urma să aibă loc luni. Masurile anuntate de Guvern sunt contestate atat de patronate, cat si de sindicate. Motiunea simpla "'Finantista' ministrului Misa”, initiata de PNL, PMP si USR, va fi dezbatuta tot luni.

Pe aceeași temă

 

 

 

UPDATE: Premierul Tudose a anunțat oficial amânarea ședinței de luni la o întâlnire a primarilor PSD

 

Luni, urma să aibă loc la guvern ședința extraordinară amânată vineri la care trebuiau adoptate acele modificări fiscale care au reușit să unească împotriva guvernului patronate și sindicate deopotrivă, care și-au programat deja proteste în stradă. Este vorba, în special, de trecerea contribuțiilor CAS și CASS de la angajator la angajat, artificiu fiscal în urma căruia, aparent, angajatorii vor fi degrevați de taxe și impozite care vor trece în sarcina angajatului. Numai că, măsura va fi însoțită de altele care nemulțumesc și patronii de firme. Duminică seara, printre membrii guvernului se vorbea de o nouă posibilă amânare a adoptării OUG care trece contribuțiile de la angajator la angajat, potrivit Hotnews.ro. Tot luni, opoziția din Senat va dezbate o moțiune simplă împotriva ministrului de Finanțe Ionuț Mișa. 

 

 Moțiunea simplă "'Finanțista' ministrului Mișa, un film prost despre faliment, cu acces gratuit", inițiată de senatorii PNL, PMP și USR, va fi dezbătută luni, de la ora 16,00, în plenul Senatului. Moțiunea este semnată de 39 de senatori de la PNL, PMP și USR, care îi cer demisia ministrului de Finanțe, Ionuț Mișa, transmite Agerpres.

 

"Cerem Guvernului Tudose: luarea de măsuri pentru readucerea cât mai rapidă a României în parametrii asumați de deficit bugetar, asigurarea stabilității și predictibilității fiscale, atât de necesare mediului de afaceri, adoptarea de măsuri pentru protejarea întreprinderilor și capitalului românesc, reducerea impozitelor pe forța de muncă, încurajarea investițiilor directe, reducerea cheltuielilor cu salarii și asistență socială, demararea unor proiecte importante de investiții publice finanțate din bugetul de stat și din bugetul comunitar și demisia ministrului Finanțelor", se spune în textul moțiunii. 

 

 

"Ca să fim sinceri, scumpirile la combustibili, electricitate, gaze și credite nu au nevoie de traducere în limba română din 'finanțista' domnului ministru Mișa. Se văd cu ochiul liber, se simt la buzunar. Actuala putere de stânga din țara noastră a reușit, în doar zece luni, să ciuruiască bugetul României prin cheltuieli populiste, să omoare investițiile și să scoată România cu un picior afară din Uniunea Europeană pe seama depășirii angajamentelor legate de deficitul bugetar", spun senatorii PNL, USR și PMP.

 

"Nu poți să faci, pe termen mediu, creștere economică bazată pe creșterea consumului și pe micșorarea investițiilor, așa cum a promis PSD. Nu este posibil să mărești fără limite salariile bugetarilor și să micșorezi, în același timp, taxele. Nu este permis să mărești salariul minim fără să existe o creștere a productivității. Nu poți să crești cheltuielile și să reduci veniturile statului fără să depășești angajamentul privind limitarea deficitului la 3%. Practica falimentară a PSD-ALDE nu poate fi întreruptă decât în două feluri: printr-o acțiune politică coerentă a actualei opoziții, care să sancționeze comportamentul Guvernului în domeniul financiar; sau printr-o criză economică și financiară inevitabilă în asemenea condiții, care ar cutremura România din temelii. Prin prezenta moțiune, vă propunem prima variantă, pe cea responsabilă, prin care încă s-ar mai putea corecta erori ale actualei puteri", se arată în moțiunea simplă împotriva ministrului de Finanțe.

 

 

  • Ședința de guvern destinată modificării Codului fiscal, amânată. Avize negative pe toată linia

 

Premierul Mihai Tudose a amânat ședința de vineri, destinată aprobării prin ordonanță a măsurilor fiscale, din lipsă de avize. Consiliul Economic şi Social - din care fac parte sindicatele, patronatele şi societatea civilă - a dat aviz negativ modificărilor la Codul fiscal iar Consiliul legislativ nu și-a formulat încă opinia. 

 

Departamentul de Comunicare al Guvernului a transmis ca "Sedinta de guvern de astazi s-a amanat pentru luni, 6 noiembrie, ora sedintei va fi comunicata in timp util".

 

Motivul amânării ședinței este lipsa avizului de la Consiliul legislativ, ultimul avizator. Avizul său este consultativ dar este obligatoriu de obținut. Avizul său nu se exprimă pe oportunitate ci pe tehnică legislativă, adică dacă inclusiv textul este redactat corect.  Pentru că este ultimul avizator, Consiliul legisaltiv nu-și poate exprima opinia înainte de obținerea celorlalte avize, ceea ce lasă loc speculațiilor, pentru că acest detaliu tehnic presupune că proiectul de ordonantă prin care se face așa-zisa revoluție fiscală nu a obținut și alte avize. 

 

”Aviz negativ cu vot masiv în cele trei părți. Consiliul Economic și Social are 45 de membrii: 15 de la Sindicate, 15 de la Patronate și 15 din Societatea Civilă. Votul acesta contează chiar dacă este consultativ”, a declarat Dumitru Coarnă, intervievat de Digi 24, cu privire la avizul negativ dat de Consiliul Economic și Social. 

 

Consiliul Economic și Social, organism consultativ al Parlamentului și al Guvernului României, a avizat negativ proiectul Cabinetului Tudose de modificare a Codului fiscal, inclusiv propunerea de trecere a contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

 

​Guvernul a decis amanarea sedintei extraordinare in care ar fi urmat sa fie aprobate masurile fiscal-bugetare care au revoltat mediul de afaceri si sindicatele si care au starnit critici dure din partea presedintelui Klaus Iohannis. Initial, sedinta extraordinara fusese programata pentru vineri, ora 14.00.

 

 

 

  • Consiliul fiscal, aviz negativ pe măsurile guvernului. Ionuț Dumitru: golul la buget este de 5,2 miliarde de lei

 

 

Consiliul fiscal a avizat negativ propunerea de modificarea a Codului fiscal, pentru că întregul pachet de măsuri fiscale propuse de guvern au un impact net este de 5,2 miliarde pierdere de venituri, a explicat vineri președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, pentru Revista 22.

 

 

”Daca guvernul modifică la nivel de impozitare anumite cote fiscale  - și impactul este unul clar negativ - , guvernul are doua optiuni: sa aiba avizul ministerului Finanțelor si al Consiliului fiscal care sa certifice ca modificarile fiscale desi au un impact negativ nu afecteaza tintele bugetare pe termen mediu, ceea ce nu este cazul, si varianta alternativa ar fi ca guvernul, ministerul de Finante sa vina cu masuri de compensare tot pe partea de venituri, ceea ce iarasi nu este cazul”, a declarat Ionuț Dumitru pentru Revista 22.

 

”Deci, ca guvernul sa poata sa aplice aceste masuri ar trebui sa aiba avizul favorabil al ministerului Finantelor - pe care il are, si al consiliului fiscal - pe care nu-l are, pentru ca noi nu putem certifica astazi, cu datele pe care le avem, ca aceste masuri nu afecteaza tintele bugetare pe termen mediu. Atentie, tinte bugetare pe care guvernul  le-a asumat! ” - remarcă sursa citată.

 

”Impactul bugetar generat de reducerea impozitului pe venit de la 16-10 este foarte mare, aproape 13 miliarde lei anual, pentru ca, pe lângă reducerea impozitul pe salarii, sunt afectate si alte forme de venit – pensii, activitatii agricole, dobânzi, activitati independente. Și acolo impactul este destul de mare pentru ca guvernul vrea sa faca in același timp o relaxare fiscala, pe care nu o inteleg ca logica ideologica de stinga si cred ca nu este deloc echitabila, la PFA si microintreprinderi.  Se creeaza astfel doua breșe majore, pierderile de venituri la buget pentru activitatile independente ar fi de vreo 600 si ceva de milioane, in conditiile in care astazi incaseaza cam 800 de milioane”, spune specialistul.

 

Daca ne uitam la intregul pachet de masuri, impactul net este de vreo 5,2 miliarde pierdere de venituri. Ministerul de finante spera sa acopere acest gol prin masura de TVA split si prin reducerea contributiilor transferate la Pilonul 2 de pensii. Dupa parerea noastra este prematur sa ne gindim ca TVA split va aduce miliarde la buget, mai ales ca e neclar, iar cea cu pilonul 2 nu e legiferata si nu e clar cum se va aplica.  De unde le acoperi?”, se întreabă Ionuț Dumitru.

 

 

Motivul respingerii: modificările aduc o pierdere fiscală de 5,2 miliarde lei

 

 

 ”În lipsa unei construcții bugetare complete, Consiliul ”nu a putut certifica faptul că țintele bugetare anuale și pe termen mediu a sumate prin Strategia Fiscal-Bugetara 2017-2019 nu vor fi depășite, în condițiile în care acestea din urmă sunt oricum incompatibile cu regulile fiscale interne și cu tratatele europene”, transmite Consiliul fiscal pe site-ul instituției. 

 

 

Potrivit Consiliului fiscal, ”analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia.”

 

 

O asemenea abordare nu este potrivită, consideră Consiliul: ”impactul identificat este condiționat de ipotezele cu privire la creșterea salariilor brute care au drept sursă de proveniență inclusiv creșterea masivă a remunerării salariaților din sectorul public în baza legii alarizării unitare, cu consecințe majore asupra dimensiunii cheltuielilor bugetare.”

 

 

Legea responsabilității fiscal-bugetare condiționează avizul pozitiv al Consiliului fiscal de faptul că impactul măsurilor propuse a fost luat în calcul în prognoză și nu afectează atingerea țintelor bugetare anuale și pe termen mediu.

 

 

Având în vedere cele de mai sus, Consiliul fiscal nu poate certifica,  în lipsa unei construcții bugetare complete, respectarea țintelor bugetare asumate prin Strategia Fiscal-Bugetară și, în esență, nedepășirea nivelului de 3% din PIB al deficitului bugetului general consolidat în 2018 (în fapt, deficitul bugetar efectiv ar trebui sa scadă semnificativ în anii următori pentru a respecta angajamentele asumate de România la nivel european, în special cele legate de Compactul fiscal).

 

Mai mult, Consiliul fiscal își reiterează obiecțiile cu privire la abordarea conform căreia plasarea persistentă în vecinătatea imediată a nivelul de referință de 3% ar fi un fenomen benign–nu doar că o astfel de abordare intră în flagrantă contradicție cu regulile fiscale instituite de legislația națională și cea europeană (Brațul preventiv al Pactului de Stabilitate și Creștere, Compactul fiscal), dar o asemenea conduită vulnerabilizează poziția finanțelor publice, privând-o de spațiu fiscal în eventualitatea manifestării unor șocuri adverse.

 

În acest sens, Consiliul fiscal consideră că propunerea de modificare a Codului fiscal este de natură să contribuie la lărgirea deficitului bugetar efectiv și a celui structural.

 

 

  • Ce măsuri propune Ministerul Finanțelor

 

In urma cu zece zile, ministrul Finantelor, Ionut Misa, a prezentat in Guvern noile masuri fiscale privind impozitarea salariilor, anuntand ca angajatorii vor plati o contributie asiguratoare pentru munca de 2,25%, care va acoperi riscurile de somaj, accidente, concediu medical, creante salariale.

 

Misa a vorbit despre reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru veniturile din salarii, precum si pentru unele pensii, pentru chirii, dobanzi, activitati agricole. El a precizat, totodata, ca vor creste cu 60% deducerile personale pentru romanii cu salarii mici: ¬Astfel, pentru cei cu salariul minim, suma scutita de impozit va creste de la 300 de lei la 510 lei, iar in cazul celor care au copii sau alte persoane in intretinere se mai adauga o suma de 160 de lei pentru fiecare copil fata de 100 de lei in prezent.

 

Ionut Misa a vorbit si despre reducerea contributiilor sociale si trecerea acestora in dreptul salariatilor, el spunand ca acestea  scad cu doua puncte procentuale, de la 39,5 la 37,25.

 

Misa a adaugat ca o alta simplificare este legata de reducerea numarului de contributii platite in prezent de salariat si angajator, de la 9 la 3: contributia pentru pensie (CAS) platita pentru salariat, contributia pentru sanatate (CASS) platita pentru salariat, contributia asiguratoare pentru munca suportata de catre angajator.

 

Cei care desfasoara activitati independente nu vor mai plati contributii sociale la nivelul veniturilor din aceste activitati, ci la nivelul salariului minim pe economie.

 

In ceea ce priveste persoanele juridice, Misa a precizat ca, pentru 450.000 de firme care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro, se va institui un impozit de 1% pe cifra de afaceri, fata de impozitul de 16% pe profit.

 

 

 

 

  • Iohannis: In privinta comportamentului fiscal Guvernul a luat-o pe aratura

 

Intr-o conferinta de presa, presedintele Iohannis a criticat in termeni extrem de duri masurile fiscale ale guvernului PSD-ALDE. " Nu e vorba de o revolutie fiscala ci de o bulversare fiscala. Am rugat guvernul sa termine cu aceasta topaiala fiscal- bugetara".  Seful statului a spus ca faimoasa marire salariala se reduce la 3 lei pentru salariile medii.

 

 

Presedintele Klaus Iohannis a tinut joi o declaratie publica in care a criticat extrem de dur “bulversarea fiscala” pe care o pregateste Coalitia PSD-ALDE si Guvernul, spund ca este "caraghios" ca aceasta "revolutie fiscala" aduce 3 lei in plus la salariul mediu. "De ce este nevoie de aceasta mega-topaiala fiscal-bugetara?", a intrebat presedintele. Seful statului a acuzat si ca investitiile publice au scazut “nepermis de mult” si ca, in ce priveste colectarea, aceasta a scazut la un minim istoric de 25%.

 

CNSLR - Fratia a decis inceperea procedurilor in vederea declansarii grevei generale in economia nationala, unul dintre motive fiind scaderea tuturor salariilor si pierderea de locuri de munca din cauza trecerii platii contributiilor sociale de la angajator la angajat.

 

De asemenea, angajatii de la Dacia anunta o greva marti, 7 noiembrie, pentru a protesta fata de trecerea contributiilor de la angajator la angajat, dar si pentru a cere urgentarea constructiei autostrazii Pitesti - Sibiu. Sindicaliştii anunţă un mare miting la care sunt aşteptaţi să participe aproape 10.000 de angajaţi din industria auto.

 

Întrebat despre greva anunțată de CNSLR Frăția, președintele PSD, Liviu Dragnea a dat ca exemplu uzinele Dacia, unde a fost cu liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. „Am avut o discuție foarte serioasă cu conducerea acelei companii, care e o companie uriașă, și i-am întrebat foarte deschis dacă au vreo problemă cu transferul contribuțiilor. Mi-au spus că n-au nicio proble ă. Nu au de gând să micșoreze salariile nete pentru niciun angajat”, a declarat Liviu Dragnea, joi, aflat la Deva alături de premierul Mihai Tudose. „Și niciun om de afaceri normal la cap și de bună-credință nu își va permite să se folosească de această modificare pentru a scădea salariul angajatului. Cum îl poate păcăli? Toată lumea știe și va fi explicat în perioada viitoare că salariul net n-are cum să fie scăzut și angajatorul plătește mai mult”, a spus Liviu Dragnea.

 

Spre marea lui surpriză, Dacia intră în grevă exact din acest motiv: 

 

 

 „În primul rând, vrem să trezim membrii noştri de sindicat, vrem să îi sensibilizăm în ceea ce priveşte trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, lucru care ne nemulţumeşte total”, a declarat la Digi24 Ion Iordache, vicepreședintele Sindicatului Autoturisme Dacia.

 

„Mai avem o temă care este foarte importantă pentru noi, revenirea la contractul colectiv de muncă de ramură, vrem modificarea legii şi să se stipuleze obligativitatea negocierii şi încheierii acestui contract”, a spus Ion Iordache.

 

„A treia temă a mitingului nostru este urgentarea construcţiei autostrăzii Piteşti-Sibiu, considerăm că este vitală pentru industria auto şi industria din Muntenia. Nu ne explicăm permanenta tergiversare a acestui lucru”, a mai punctat sindicalistul.

 

Confederația sindicală CNSLR Frăția a anunțat, joi, la rândul ei, că strânge semnături de la cei peste 500.000 de membri pentru a declanșa o grevă generală.  Sindicaliştii se tem că salariile vor scădea de anul viitor atât la stat, cât şi la privat. Principalul motiv de nemulțumire este trecerea plăţii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, ceea ce va duce, conform CNSLR Frăția, la scăderea tuturor salariilor şi pierderea unor locuri de muncă.

 

„Încercăm să aflăm, totuși, ce se află în spatele acestei acțiuni, pentru că este pentru prima dată când se măresc salariile într-un mod serios pentru toată lumea, salariul minim este mărit în fiecare an, cash-ul pe care angajatul îl duce acasă este mai mare, contribuția la pensie va crește de 2,5 ori cel puțin și apar nemulțumiri!”, a comentat Liviu Dragnea. „Guvernul a discutat foarte mult cu mai multe sindicate și una spun la întâlnire când sunt mai mulți, alta spun când sunt în discuții particulare”, a adăugat liderul PSD.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22