Inițiativa România: Tribunalul București împiedică participarea la alegerile locale

Tudor Despina | 30.03.2016

Inițiativa România reclamă Tribunalul București la Inspecția Judiciară, susținând că instanța nu respectă termenele legale pentru înregistrarea noilor partide politice.

Pe aceeași temă

 

Inițiativa România (IR) a sesizat miercuri Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Motivul: nerespectarea de către Tribunalul București a termenelor legale pentru înregistrarea noilor partide politice. Doar 22 din cele 133 de cereri de înregistrare a unor partide noi au fost înregistrare în Registrul partidelor, susține IR, alte peste 20 de cererii fiind respinse.

 

Așadar, circa 90 de noi partide nu vor putea candida la alegerile locale din 5 iunie 2016, majoritatea din cauza nerespectării termenelor legale de soluționare a dosarelor, Tribunalul București având obligația să se pronunțe în termen de 30 de zile de la depunerea solicitării de înregistrare”, susține Inițiativa România într-un comunicat.

 

Organizația cere declanșarea procedurilor disciplinare asupra judecătorilor de la Tribunalul București și solicită CSM o poziție publică pe această temă.



Citiți sesizarea înaintată de Inițiativa România:


“30.03.2016
Domnului judecător Mircea Aron
Președinte, Consiliul Superior al Magistraturii
 
Sesizare Inspecția Judiciară
privind nerespectarea de către Tribunalul București a termenelor legale de soluționare a dosarelor de înregistrare a noilor partide politice
 
Domnule Președinte,


Curtea Constituțională a României a decis, prin Decizia nr. 75 din 2015, că dispozițiile art. 19 (3) al Legii partidelor politice 14/2003 privind condițiile de înregistrare a partidelor sunt neconstituționale. Astfel, Curtea Constituțională a decis neconstituționalitatea listelor cu 25.000 de semnături, condiționate geografic, necesare pentru înființarea unui partid politic.

Decizia Curții Constituționale a răspuns solicitărilor societății civile privind respectarea de către legiuitor a dreptului constituțional de asociere – art. 40 alin (1) din Constituția României: Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere. În motivarea deciziei, Curtea Constituțională a invocat inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia restricțiile privind înființarea partidelor politice devin din ce în ce mai greu de justificat.

Pentru a pune în acord legea cu decizia Curții Constituționale, legiuitorul a adoptat Legea 114/2015 privind modificarea și completarea Legii partidelor politice 14/2003, publicată în Monitorul Oficial pe 20 mai 2015. Pentru a respecta posibilitatea reală și efectivă a dreptului constituțional de asociere, legea prevede, pe de o parte, posibilitatea înființării partidelor politice cu 3 membri și fără criteriu teritorial și, pe de altă parte, termene scurte, clar definite, pe care Tribunalul București este obligat să le respecte. Astfel, conform art. 18, respectiv art. 21 din Legea 114/2015, cererea de înregistrare a unui nou partid politic se afișează la sediul Tribunalului București timp de 15 zile, urmând ca Tribunalul București să se pronunțe asupra cererii de înregistrare în cel mult alte 15 zile.

Conform analizelor realizate de Centrul pentru Inovare Publică
termenul total de 30 de zile în care Tribunalul trebuie să se pronunțe a fost, însă, depășit în majoritatea dosarelor, făcând inaplicabilă legea, atât în litera, cât și în spiritul ei. În acest fel, dreptul constituțional de asociere este încălcat în aplicarea legii, responsabilitatea aparținând, de data aceasta, magistraților Tribunalului București.

Monitorizarea realizată de Centrul pentru Inovare Publică arată că până pe 25 martie 2016 au fost depuse la Tribunalul București 133 de cereri de înregistrare a noi partide politice în baza Legii 114/2015. Dintre acestea, doar 22 de partide au ajuns să fie înregistrate în Registrul partidelor politice, având, deci, o hotărâre definitivă a instanței. Alte 40 de cereri de înregistrare nu au primit niciun termen de judecată după depunerea dosarelor, iar dintre acestea 20 de dosare nu au primit termen de judecată la mai bine de 30 de zile de la depunerea lor la instanță. Termenul legal de 30 de zile pentru pronunțare a fost depășit și în alte cazuri în curs de judecată la acest moment.

Prin aceste întârzieri, Tribunalul București împiedică în mod direct participarea la competiția electorală din 5 iunie 2016 – alegeri pentru primari și consilii județene și locale – a cetățenilor României prin încălcarea legii și Constituției (art. 37 – Dreptul de a fi ales și art. 40 – Dreptul de asociere).

Având în vedere numărul foarte mare de dosare în care termenele legale nu au fost respectate, există indicii temeinice că aceste întârzieri nu se datorează unor motive obiective, independente de voința magistraților Tribunalului București, ci imputabile acestora. În acest caz, judecătorii pot și trebuie să răspundă disciplinar pentru „nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor” ori pentru „întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile” (art. 99, alin. h din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor).

Potrivit art. 133 alin (1) din Constituția României, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. De aceea, noi, membrii Inițiativei România - mișcare civică născută pe 1 noiembrie 2015, în calitate de cetățeni ai României care cred în participarea și implicarea cetățenilor României în viața politică, în liberalizarea pieței politice și pluralitatea opiniilor politice, ca fundamente ale democrației, vă solicităm să sesizați Inspecția Judiciară pentru declanșarea procedurilor disciplinare și să exprimați o poziție publică a CSM cu privire la motivele nerespectării de către Tribunalul București a termenelor legale în aplicarea Legii 114/2015.

Ne întemeiem această solicitare pe art. 134 alin. (2) din Constituție privind atribuțiile CSM,  pe art. 1 alin. (1) din Legea 317/2004 prin care CSM este definit drept garant al independenței justiției, precum și pe art. 30 alin. (3) și art. 44 din Legea 317/2004, care definesc obligațiile și competențele CSM în materia răspunderii disciplinare, și pe art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată  și modificată.

Considerăm că sesizarea Inspecției Judiciare și asumarea unei poziții publice a Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu nerespectarea termenelor legale în înregistrarea partidelor politice este necesară atât pentru a stabili responsabilitățile acestei stări de fapt, cât și pentru a găsi soluțiile pentru restabilirea legalității și pentru respectarea dreptului constituțional al cetățenilor români de a se asocia în partide politice și de a fi aleși în cadrul alegerilor locale și naționale.

Vă asigurăm de sprijinul nostru în eforturile dumneavoastră de a asigura o Justiție independentă și eficientă, precum și în realizarea obiectivelor asumate de România, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare.
 
Inițiativa România”

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22