Pe aceeași temă
Concluziile rapoartelor de control vor fi inaintate Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Context
- Tudorel Toader: A venit vremea clarificarilor la DNA. Am sesizat IJ pentru o evaluare de fond
Tudorel Toader, ministrul Justitiei, a declarat luni ca a sesizat Inspectia Judiciara pentru a face o evaluare "de fond" a activitatii manageriale la DNA si la Parchetul General, iar masurile care vor fi propuse in urma acestei evaluari "vor fi proportionale disfunctionalitatilor constatate".
"La cele doua autoritati nu au fost facute evaluari de fond privind activitatea manageriala din 2007. Zece ani de zile o institutie sa nu fie verificata nu stiu daca e tocmai in regula", a spus Tudorel Toader, intr-o conferinta de presa, conform HotNews.
"Va asigura ca masurile propuse vor fi proportionale disfunctionalitatilor constatate", a adaugat Tudorel Toader, mentionand ca "a venit vremea clarificarilor la DNA".
Acesta a precizat ca sustine "cu toata convingerea continuarea luptei impotriva coruptiei" dar a adaugat ca "lupta impotriva coruptiei nu inseamna numai DNA, aplicare de pedepse si condamnari, ci inseamna in primul rand prevenirea faptelor de coruptie".
"Nici Inspectia Judiciara nici ministrul Justitiei nu se pot substitui autoritatii pe care o are procurorul in solutionarea cauzei. E vorba de o evaluare a activitatii parchetului de pe langa ICCJ, a managementului respectivelor autoritati", a subliniat Toader.
In ceea ce priveste recentele dispute de la DNA, Tudorel Toader a mentionat ca nu poate spune el daca inregistrarile audio care au aparut in poresa sunt adevarate sau nu, dar la CSM este in curs procedura de verificare a respectivelor inregistrarii.
In urma controlului pe care il verifica Inspectia Judiciar, "sper sa se constate ca nu avem o justitie selectiva" si "sper sa se respecte si cronologia solutionarii functie de cronologia inregistrarii" cauzelor, a continuat el.
"Ca ministru sunt obligat sa nu vad numai partea pozitiva, sa vad si partea negativa, si faptul ca din pacate multi cetateni sunt arestati, urmariti penal, anchetati, trimisi in judecata eventual si condamanti ca ulterior sa se constate ca sunt nevinovati, ceea ce e o adevarata tragedie pentru cel in cauza si o pata pe obrazul justitie din Romania", a declarat ministrul Justitiei.
El a notat ca nu ar califica drept "scandal" recentele dispute din cadrul DNA, ci mai degraba "controverse", care au si "o parte pozitiva: se scot la suprafata eventualele disfunctionalitati, neconcordante".
Intrebat daca ia in calcul o discutie cu Laura Codruta Kovesi, Tudorel Toader a spus ca "cel putin pe moment nu", deoarece ar insemna sa se substituie inspectiei judiciare, ceea ce nu are voie.
"Ministrul Justitiei nu ii cheama pe cei reclamati, deoarece s-ar duce in zona controlului. Ministerul Justitiei are rolul de a asigura echilibrele, buna functionalitate iar buna functionalitate nu o asigur vorbind cu procurorul sef ci cerand Inspectiei Judiciare respectivele verificari"., sustine Toader.
Context
Laura Codruta Kovesi a facut cerere de revocare din functie a procurorilor Mihaela Moraru-Iorga si Doru Țuluș, fost sef al sectiei a II-a din DNA. Cei doi ar fi refuzat sa se supuna testului poligraf in cadrul anchetei desfasurate dupa difuzarea in presa a unor inregistrari cu sefa DNA.
Doru Tulus si Moraru-Iorga au reclamat-o, in 26 iunie, pe Kovesi la Inspectia judiciara a CSM pentru metodele folosite in aceasta ancheta interna, considerind ca acestea sunt umilitoare si încalcă independența procurorului. Ancheta declansata urmareste sa afle cine sunt cei care au livrat Romania TV înregistrările potrivit cărora șefa DNA ar fi pus presiune pe subordonați pentru a livra dosare și anchete la comandă.
Cazul este instrumentat de procurorii Gheorghe Popovici si Marius Iacob, care au fost si ei raclamati de Iacob si Moraru la Inspectia Judiciara.
Surse judiciare au declarat pentru revista 22 ca exista indicii serioase care conduc spre ipoteza ca Doru Tulus ar fi facut pe ascuns inregistrarile cu pricina. Acelasi surse ne-au declarat ca procurorul Tulus, prieten apropiat cu Daniel Morar, fost sef al DNA, actualmente judecator la CCR, are ”un dinte impotriva lui Kovesi”, ”si-a pierdut busola” si a ”facut fapte grave”.
Contactat de Romania curata, Doru Tulus a declarat :” Nu am făcut eu înregistrările şi nu aş face nicodată aşa ceva pentru că nu mi se pare un lucru corect”, a declarat procurorul Doru Ţuluş pentru România Curată.
Totodata, Parchetul general a aprobat incetarea delegarii celor doi procurori pe functiile de sefi de serviciu in cadrul DNA.
Lumeajustitiei.ro a publicat in exclusivitate plangerea formulata de procurorii DNA Doru Tulus, Mihaela Iorga Moraru si Nicolae Marin impotriva sefei DNA Laura Codruta Kovesi si depusa la Inspectia Judiciara, in atentia inspectorului-sef Lucian Netejoru. Plangerea la Inspectia Judiciara a fost facuta in aceeasi zi in care procurorul sef sectie din DNA, Gheorghe Popovici, i-a sunat pe procurorii Doru Tulus, Mihaela Iorga Moraru si Nicoale Marin pentru a le cere sa efectueze testul poligraf, solicitari care au fost respinse de catre toti cei trei procurori.
Sesizarea are ca scop aducerea la cunostinta inspectorilor judiciari a unor aspecte „extrem de grave constatate in activitatea Directiei Nationale Anticoruptie” care imbraca forma atat a unor fapte penale, cat si abateri disciplinare.
Conform plangerii, procurorii DNA Gheorghe Popovici si Marius Iacob si-au audiat proprii colegii procurori din cadrul Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, in vederea identificarii „persoanei care ar fi inregistrat aceasta sedinta”. Mai mult, in data de 20 iunie 2017, insasi sefa DNA Laura Kovesi a transmis in mesaj procurorilor din cadrul Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie in care le-a comunicat ca a fost stabilit un cerc de suspecti format dintr-un „el” si o „ea”, iar acestia „sunt infractori si trebuie pedepsiti”.
Punct de vedere al DNA remis Revistei 22, cu privire la solicitarea de încetare a delegării pentru procurorii Țuluș și Moraru , prin care oficial Kovesi îi impută procurorului Ţuluş că şi-a vândut drepturile litigioase asupra unor restanţe salariale omului de afaceri Mihai Rotaru, anchetat ulterior de DNA în două dosare ANRP cu restituri ilegale de zeci de milioane de euro. Procuroarei Moraru i se reproşează că nu a înregistrat legal un denunţ.
La data de 29 iunie 2017, procurorul șef DNA a transmis Secției de procurori a CSM cererea de avizare a revocării din funcția de procuror al DNA a doamnei Moraru Iorga Mihaiela, pentru faptul că nu a înregistrat un denunț în conformitate cu dispoziții lelegale și nu l-a prezentat spre repartizare procurorului șef al Secției din care făcea parte. Neprezentarea denunțului a avut drept consecință imposibilitatea aplicării unor dispoziții procesual penale în raport cu persoane cercetate.
La data de 29 iunie 2017, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a aprobat încetarea delegării doamnei Moraru Iorga Mihaiela din funcția de procuror șef al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico – financiare din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.
La aceeași dată, a fost transmisă și cererea de avizare a revocării din funcția de procuror al DNA a domnului Doru Florin Țuluș pentru existenta unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea sa este afectată, având în vedere că a soluționat dosare penale în care era implicată o persoana cu care avea raporturi civile.
La data de 29 iunie 2017, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a aprobat încetarea delegării domnului Doru Florin Țuluș din funcția de procuror șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.
Prin urmare, s-a apreciat că aceștia nu mai îndeplinesc condiția bunei reputații pentru a fi procurori în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, așa cum rezultă din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 328 din 24 august 2005 a Consiliului Superior al Magistraturii.
Ce i se impută lui Ţuluş. Semne de intrebare
Romania curata, sub semnatura ziaristului Alexandru Costache, scrie ca surse din cadrul DNA au explicat că procurorului Doru Ţuluş i se reproşează faptul că în 2010 şi-a vândut drepturile litigioase asupra unor restanţe salariale către omul de afaceri Mihai Rotaru. Vezi aici declaraţia lui de avere din 2012 în care procurorul a indicat faptul că a vândut creanţele cu 28.000 de euro unei persoane fizice.
În 2009-2010, magistraţii au avut de recuperat drepturi salariale restante rezultate din mai multe sporuri câştigate în instanţă. Ministerul Justiţiei a făcut plăţile, însă eşalonat, timp de mai mulţi ani. Potrivit unor surse, procurorul Ţuluş a avut nevoie de bani întrucât se recăsătorise şi trecuse printr-un proces de partaj. Aşa că a vândut drepturile litigioase asupra restanţelor salariale. A obţinut 75 la sută din suma care îi revenea, însă a avut avantajul de a lua toţi banii o dată.
Problema ar fi apărut în 2014 când adjunctul Secţiei a II-a, procurorul Petre Nariţa, s-a pensionat, iar Ţuluş i-a preluat dosarele. Printre ele, era şi o plângere a lui Adrian Mititelu de la Universitatea Craiova împotriva omului de afaceri Mihai Rotaru, acţionar la echipa de fotbal a Primăriei conduse pe atunci de Olguţa Vasilescu. Plângerea viza un blat la un meci de fotbal cu Chimia Râmnicu Vâlcea şi a fost închisă de procurorul Ţuluş. Clasarea a fost confirmată de adjunctul lui Kovesi, procurorul Nistor Călin şi apoi de instanţă.
Rotaru a fost reţinut apoi într-un dosar al DNA
În noiembrie 2015, Rotaru a fost reţinut într-un dosar ANRP instrumentat de Secţia a I-a condusă de procurorul Gheorghe Popovici (care, acum, i-a audiat ca martori pe colegii lui de la Secţia a II-a, Ţuluş, Moraru şi Marin în dosarul privind scurgerea de informaţii).
Cunoscut samsar de drepturi litigioase, Mihai Rotaru a fost trimis în judecată în iulie anul trecut, alături de fostul lider al PDL Ioan Oltean. Rotaru e acuzat că a cumpărat cu 750.000 de euro drepturile litigioase asupra unui teren din Piteşti şi a obţinut o despăgubire de peste 21 milioane de euro. Vezi aici.
În februarie 2017, Mihai Rotaru şi sora lui Diana le Bomin au fost puşi sub acuzare într-un nou dosar ANRP legat de despăgubiri primite pentru terenuri în Bistriţa. Prejudiciul se ridică la peste 17 milioane de euro. Dosarul este instrumentat tot de Secţia a I-a a DNA, condusă de procurorul Gheorghe Popovici. Vezi aici.
Procurorul Moraru si dosarele cu cântec
Romania curata mai scrie ca Mihaela Iorga Moraru a instrumentat dosarul Microsoft, însă a trimis în judecată doar primul lot cu Dorin Cocoş, fost soţ al Elenei Udrea, Gheorghe Ştefan zis Pinalti, fost lider PDL şi primar în Piatra Neamţ, omul de afaceri Dumitru Nicolae zis Nicu Niro şi fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabi Sandu.
Deşi a cerut încă din septembrie 2014 încuviinţarea urmăririi penale a 8 foști miniştri printre care Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, restul dosarului a întârziat. În plus, procuroarea Moraru nu i-a pus sub acuzare pe celebrii denunţători Claudiu Florică şi Dinu Pescariu.
Abia după ce cazul a fost luat de la procuroarea Moraru, ancheta în dosarele Microsoft II şi III a prins viteză, iar Florică şi Pescariu au fost puşi sub acuzare. Vezi aici şi aici.
Procurorul Mihaela Iorga Moraru a anchetat dosarul în care fostul lider PDL Ioan Oltean era acuzat de favorizarea infractorului. În comunicatul din 2013 al DNA se arată:
“Există indicii certe cu privire la săvârşirea de către învinuitul Oltean Ioan a infracţiunii de favorizare a infractorului în legătură cu fapte de corupţie în sensul că, în seara zilei de 22 martie 2012, a încunoştinţat două persoane cu privire la faptul că a doua zi urmau a fi efectuate de către Direcţia Națională Anticorupţie percheziţii la domiciliile acestora într-un dosar penal în care erau cercetate pentru fapte de corupţie în legătură cu procedurile de achiziţie şi contractele derulate de Consiliul Judeţean Bistriţa”.
Întrebarea care evident se pune este de la cine din DNA avea Ioan Oltean informaţii despre percheziţiile care urmau să aibă loc a doua zi?!
Cert e că pe 24 martie 2012, oamenii lui Ioan Oltean, fostul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ioan Andreica, şi preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Liviu Rusu, ambii PDL, au fost reţinuţi de procurorii Secţiei a II-a a DNA, conduse pe atunci de procurorul Doru Ţuluş. Vezi aici.
Background
Romania Tv a dat publicitatii, în seara de 18 iunie, o serie de inregistrari audio atribuite Laurei Codruta Kovesi, in care o voce feminina este auzita cerandu-i lui "Uncheselu" sa "decapeze institutional" in dosarul "cu casele" pentru a ajunge la "domnu' premier". Din inregistrare nu se poate deduce despre ce premier ar fi vorba.
"Uncheşelu (procurorul Jean-Nicolae Uncheşelu, care l-a trimis în judecată pe Victor Ponta în dosarul Turceni-Rovinarii- n.r.), ştiţi ce îmi doresc? Să decapaţi instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea. (...) Şi-am avut o discuţie la Cheile Grădiştei şi tot nu am auzit ce s-a întâmplat. Poate aşa, că suntem toţi, ne lămurim ce s-a întâmplat. Doamne, m-am uitat şi eu pe datele statistice, unde parcă toată lumea ne bănuia de dimineaţa până seara şi am făcut aşa un pic o... (...) DNA-ul aşa, adică anul trecut pe vremea asta erau 673 de persoane învinuite la 270. Adică e o discrepanţă foarte mare. Posturi în plus avem, poliţişti în plus avem, specialişti în plus avem, dosare avem. Înseamnă că sunt alte cauze şi am vrut să stăm un pic de vorbă să vedem. M-am uitat puţin pe situaţiile astea. Sunt unele chestiuni îngrijorătoare. Sunt dosare de 6-7 ani cu urmărire penală începută şi care nu e soluţionată. Au venit şi la acelaşi procuror şi a mai venit cineva sau alt dosar. Urmărirea penală începută. La fiecare ştiţi ce aveţi în lucru. Dar altceva mă îngrijorează, că la asta cu dosarele vechi, fiecare ştiţi ce aveţi. Mă îngrijorează de ce nu-i înhăţăm! De două luni, unii din ei liberi, nu iese niciun rechizitoriu. Numa unii şi aceiaşi fac dosare. Unii s-au încurcat cu legea şi-au făcut trei rechizitorii anu trecut, mamă ce mult am lucrat, suntem tari. Cu trei rechizitorii nu facem treabă”, spune procurorul şef al DNA în înregistrarea audio difuzată de România TV.
La sesizarea DNA, Parchetul General deschide dosar penal privind așa-zisa înregistrare cu Kovesi
Parchetul General anunta pe 19 iunie ca, in urma sesizarii transmise de Directia Nationala Anticoruptie cu privire la inregistrarile audio atribuite sefei DNA Laura Codruta Kovesi ce au fost difuzate duminica seara de postul Romania TV, ca pe rolul Sectiei de urmarire penala si criminalistica a fost inregistrata o cauza avand ca obiect savarsirea infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare.
"Ca urmare a sesizarii transmise de catre Directia Nationala Anticoruptie, pe rolul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a inregistrat o cauza avand ca obiect savarsirea infractiunii prev. de art. 268 alin. 2 din Codul penal, respectiv inducerea in eroare a organelor judiciare, constand in producerea sau ticluirea de probe nereale in scopul de a dovedi existenta unei fapte prevazute de legea penala ori savarsirea acesteia de catre o anumita persoana", a informat Parchetul General.
Înregistrările respective nu sunt autentice, ele conțin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere, menite a altera conținutul real al afirmațiilor enunțate de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție în diverse împrejurări, cum ar fi ședințe publice ori ședințe de lucru cu procurorii secțiilor operative.
Între fragmentele care se aud pe înregistrări au fost intercalate o serie de sintagme care nu aparțin procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, dar și anumite expresii licențioase pe care nu le-a folosit și nu le folosește, spune DNA într-un comunicat remis presei luni, pe 19 iunie.
Fragmente indicate de DNA ca nereale:
- „Uncheșelu, știți ce-mi doresc: să "decapați" instituțional în dosarul ăla cu casele și să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea.”
- „Dar altceva mă îngrijorează, că la ăștia cu dosarele vechi, fiecare știți ce aveți. Mă îngrijorează de ce nu-i înhățăm!”
- „Eu după decizia Curții Constituționale mi-aș fi dorit să ieșim cu un dosar cu un ministru, că mă gândesc că totuși presăm. Sau, mă rog... ceva dosare importante”
- „Iar colegii au dovedit că s-au depus documente în procesul legislativ și Curtea a venit și... aoleu, mânca-ți-aș gura... Pățesc că (...) de la Constanța…..”
Pentru toate acestea,
1. Direcția Națională Anticorupție a sesizat procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a aprecia asupra necesității sesizării din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 268 alin. 2 Cod penal, respectiv inducerea în eroare a organelor judiciare.
Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că înregistrările ce conțin un amestec de fragmente reale cu sintagme obținute prin colaționare riscă să conducă la acreditarea unei idei false și anume că procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție ar da ordine ca procurorii să investigheze anumite persoane sau să direcționeze ancheta într-un anumit sens.
2. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție s-au sesizat din oficiu sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, respectiv folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că la ședințele cu procurorii din secțiile operative se discută aspecte ce țin de managementul intern al acestei unități de parchet, împrejurări care nu sunt destinate publicității.
3. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au sesizat și Inspecția Judiciară, exprimându-și convingerea că în cadrul Inspecției Judiciare se pot efectua verificări, având în vedere că respectiva compilație de înregistrări a fost confecționată și utilizată în scopul evident de a crea o percepție falsă față de modul în care se desfășoară activitatea Direcției Naționale Anticorupție și în scopul de a slăbi capacitatea acesteia de a a-și îndeplini atribuțiile prevăzute de lege.
O parte a acestor înregistrări par a fi făcute în contextul organizării a două ședințe de analiză, ambele la data de 30 martie 2017, la care au participat, în mod separat, procurorii din cadrul a două secții operative din cadrul Structurii Centrale: Secția de combatere a corupției și Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.
Potrivit celor două procese verbale întocmite, în cadrul acelor ședințe, la care, alături de Kövesi au participat și cei doi adjuncți ai Direcției Naționale Anticorupție, s-a discutat despre „operativitatea soluționării cauzelor, ritmicitatea în administrarea probelor, respectarea cu strictețe a normelor de procedură penală”. Aceste aspecte țin de exercitarea firească și responsabilă de către procurorul șef a atribuțiilor sale manageriale prevăzute de Regulamentul de Ordine Interioară al Direcției Naționale Anticorupție. Printre problemele identificare în soluționarea cu întârziere a unor cauze au fost: efectuarea unor expertize și constatări de specialitate, un volum ridicat de acte de urmărire penală necesare, lipsa unor răspunsuri la cereri de asistență judiciară internațională, sustragerea unor persoane de la urmărire penală și efectuarea formalităților pentru trimiterea în judecată în lipsă, încărcătura mare de dosare pe procuror, spune DNA.
La una din cele două secții s-a constatat că sunt în lucru 42 de cauze mai vechi de 4 ani de la înregistrare, 30 de cauze mai vechi de 5 ani de la înregistrare, 22 de cauze mai vechi de 6 ani de la înregistrare, 8 cauze mai vechi de 7 ani de la înregistrare și 2 cauze mai vechi de 8 ani de la înregistrare. Față de această situație, la data de 31 martie 2017, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a emis un ordin prin care a dispus un control al activității desfășurate de către Secția de combatere a corupției și de către Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, pentru a stabili motivele nesoluționării dosarelor mai vechi de 4 ani de la înregistrare, în această perioadă de timp. Controlul a fost efectuat de cei doi procurori șefi adjuncți al DNA, respectiv Marius Iacob și Nistor Călin, în perioada 28 aprilie -12 mai 2017. În prezent sunt în curs de analiză rezultatele controlului și eventuale măsuri necesare, mai spune DNA.
Cine sunt procurorii Țuluș și Iorga-Moraru
Doru Ţuluş a fost şef al Secţiei a II a din DNA în perioada în care parchetul era condus de Daniel Morar. Ulterior, după ce conducerea instituţiei a fost preluată de Laura Codruţa Kovesi, acesta a fost înlocuit de Claudiu Dumitrescu. Surse din sistem susţin că Doru Ţuluş este considerat a fi un apropiat al lui Daniel Morar, fost şef DNA, în prezent judecător CCR, scrie Mediafax. Surse din sistem au explicat pentru Mediafax că, după sesizarea făcută de Ţuluş la Inspecţia Judiciară, ar fi avut loc discuţii aprinse cu procurorul şef al DNA, în care a fost informat că se va cere revocarea.
Mihaela Iorga este printre procurorii care au semnat petiţia prin care se solicita ca şef al DNA să fie un procuror din cadrul acestei structuri, petiţie iniţiată înainte ca Laura Codruţa Kovesi să fie numită şef al DNA. De asemenea, Mihaela Iorga a susţinut şi public acestă cauză, la momentul respectiv, în 2013, fiind prezentă într-un studio de televiziune, alături de un alt procuror, Marius Vartic.
Ulterior, după ce Laura Codruţa Kovesi a fost numită procuror şef al DNA, Mihaela Iorga a devenit unul din procurorii care s-au bucurat de susţinerea noului şef, au precizat pentru MEDIAFAX surse din sistem. Mihaela Iorga a instrumentat dosarul Microsoft, dar şi una dintre cauzele care o vizează pe Elena Udrea.
Doru Tulus este unul dintre veteranii DNA, fiind considerat unul dintre cei mai apropiati oameni de Daniel Morar si unul dintre ultimii procurori din garda veche care nu au plecat din Directia Nationala Anticoruptie dupa venirea lui Kovesi.
Dosare instrumentate de Țuluș:
- Dosarul Matusa Tamara, al fostului premier Adrian Nastase,
- Dosarul transferurilor
- Unul dintre dosarele lui Gigi Becali.
- Dosarul fostului sef al ANAF, Gelu Diaconu, care a fost restituit la DNA pentru refacerea anchetei
Doru Țuluș este procurorul pe care ministrul Justiției abia instalat, Tudor Chiuariu, l-a vrut revocat. El i-a cerut președintelui de la acea vreme, Traian Băsescu, revocarea lui Țuluș din funcţia de şef al Secţiei a II-a din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Propunerea de revocare făcută de Tudor Chiuariu era întemeiată pe constatările din raportul de control al Consiliului Superior al Magistraturii, raport aprobat de către Secţia de procurori a CSM. “Plângeri penale neînregistrate ani de zile, mandate de percheziţie care expiră fără ca percheziţia să fi fost efectuată, procurori care n-au rezolvat nici un dosar în 9 luni de zile, dosare în care nu s-a făcut nimic până la momentul la care a intervenit prescripţia răspunderii penale – sunt realităţile triste ale secţiei a II-a în mandatul procurorului şef Ţuluş”, potrivit unui comunicat remis presei la acea vreme de Ministerul Justiției.
Printre argumentele care însoţesc cererea de revocare semnată de ministrul Tudor Chiuariu erau menţionate „deficienţele majore identificate în urma controlului inspecţiei judiciare, deficienţe care sunt de natură de a vicia actele de urmărire penală efectuate de secţia a II-a a DNA, de a compromite total credibilitatea instituţiei, precum şi lupta împotriva corupţiei în general“. Chiuariu s-a referit inclusiv la „publicitatea” ce înconjoară anumite dosare. „Astfel, în timp ce în cazul unui dosar ce viza anumite firme ce construiesc autostrăzi, este adoptată într-un mod discret o neîncepere de urmărire penală, fără a fi precizate nici persoanele vizate de soluţie, nici infracţiunile sub aspectul cărora au fost efectuate acte premergătoare.“
