Pe aceeași temă
Principalele declarații ale președintelui Klaus Iohannis
Ultimele săptămâni au fost foarte intense pentru România. Dacă vorbim de politica externă și de securitate, au fost săptămâni foarte bune.
Summitul NATO de la Madrid și, cu o săptămână înainte, Consiliul european, ne amintim cu plăcere de rezultatele bune care au fost obținute de România pentru România.
Cred că este potrivit să repet că aceste întâlniri au făcut România mai sigură, mai vizibilă și au dovedit un lucru care a fost discutat de multe ori și acum răspunsul e pe măsură. România e un actor foarte implicat în politica europeană și de securitate.
Românii sunt mai bine apărați
Faptul că Ucraina dar remarcabil și Moldova au primit statutul de candidat la UE, și pe acest palier pentru România a fost o evoluție deosebit de bună.
Aceste rezultate nu au venit de la sine și nu au căzut din cer, sunt rezultatul unei echipe mari. Administrația prezidențială, Guvernul, ministerele, reprezentanțele au lucrat, au fost rezultate muncite. Îmi exprim mulțumirea față de toți cei care s-au implicat.
Întrebări și răspunsuri
Euronews: Traversăm o perioadă dificilă. Ne confruntăm cu prețuri care au explodat, inflație, riscul să nu avem suficiente gaze. Se vorbește de criză economică, austeritate. Care sunt scenariile, măsurile pe care le luați în considerare? Există un scenariu al austerității?
K.I.: Nu cred și nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate. Am avut criza economică din 2009, 2010, 2011, unde s-a încercat în plan european să se combată criza prin măsuri de austeritate. Rezultatul nu a fost bun și nu intenționez să accept un nou experiment de acest tip cu România.
De problemele economice se ocupă Guvernul. Planul a funcționat până acum foarte bine. Guvernul alocă bani pentru investiții și dispunem și de fonduri europene substanțiale. Pe de altă parte, Guvernul a reușit să vină cu pachete de sprijin succesive pentru a ajuta mai ales populația vulnerabilă.
Acestea vor continua. Vom avea investiții semnificative, dar și pachete de sprijin acolo unde e nevoie. Situația este complexă,. Criza energetică nu s-a terminat. Se vorbește de o criză a alimentelor care poate nu ne afectează direct, dar dacă prețurile cresc, ne va afecta și pe noi. Trebuie să ne pregătim.
Aceste crize nu au fost generate de noi, ci de alții, în speță de Rusia care a atacat Ucraina. Trebuie să avem răbdare și guvernul să ia măsurile înțelepte, să sprijine populația vulnerabilă și să vină în sprijinul economiei. Acesta e planul și cu acesta vom trece peste aceste vremuri grele.
TVR: Ați avut poziții publice pentru independența justiției. Cum vedeți dvs. o sentință dată recent care vizează premierul prin care judecătorul motivează prin decizia de stabilitate la nivelul conducerii. O astfel de sentință mai respectă principiul separației puterilor?
K.I.: Libertatea presei, independența justiției sunt elemente de bază ale democrației. Cred în ele, le-am promovat și am reușit să ajungem în acest punct în care putem să spunem că presa este liberă.
Și dacă v-ați aștepta să comentez această hotărâre nu o voi face pentru că nu am comentat niciodată o sentință. Principiul separației puterilor în stat e funcțional în România.
Agerpres: Parlamentul a adoptat Legea avertizorilor de integritate. Procurorul șef al EPPO a anunțat că ia în calcul activarea mecanismului de condiționare a fondurilor. Ce veți face?
K.I.: Situația e în evoluție. Parcursul legii nu s-a terminat. Acuma, la momentul când vorbim, legea e la CCR, după care fie se întoarce în Parlament, fie vine la mine și atunci voi uza de instrumentele de care dispune președintele. Este important să fie o lege bună, care transpune directiva europeană nu doar în litera, ci și spiritul ei.
Orice altă discuție a prematură. Sunt convins că în final vom avea o lege care are o formă bună.
Europa Liberă: La aproape o lună după ce pachetul de legi privind securitatea națională a ieșit în spațiul public, puteți să spuneți că nu l-ați primit? Și cine l-a scris?
K.I.: Nu președintele elaborează legi. Eu nu le-am elaborat. Mai departe, cine a lucrat pe ele o să vă spună inițiatorii.
Interesul pentru a avea legi solide, moderne ale securității naționale a apărut de ani de zile și eu am solicitat din primul mandat ca o echipă de specialiști să lucreze pe ele pentru că unele sunt anacronice. Legea SIE nu e compatibilă nici măcar cu Constituția.
Nu putem să funcționăm în sec XXI cu legi ale securității naționale făcute în 91-92.
S-a început pe niște drafturi elaborate de specialiști în domeniu, așa mi s-a adus mie la cunoștință. Ele nici măcar nu au intrat în circuit legislativ. Când vor ajunge la mine, mă voi exprima. Vor ajunge de două ori la mine – în CSAT și la promulgare. De mine nu o să treacă nicio lege care conține prevederi după care nu vrem să funcționăm.
Digi24: Se discută despre posibilitatea să fiți secretar general al NATO. Ați accepta?
Klaus Iohannis: Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua-o foarte serios și aș face-o publică.
RO TV: Ce părere aveți de taxa de solidaritate și impozitarea progresivă?
K.I.: E o chestiune de aplicabilitate și oportunitate. Acum nu văd altă soluție pentru România. Când finalizăm digitalizarea, peste câțiva ani, vom vedea. (Vedeți schimbarea în mandatul dvs?) Sincer, nu. Dă bine la televizor ca politicienii să discute despre impozite și taxe. Schimbările frecvente la Codul fiscal le-am criticat în nenumărate rânduri.
Stiripesurse: E nevoie până în 2024 sau imediat după de o revizuire a Constituției? Dreptul la avort să fie trecut în Constituție?
K.I.: Cred că e nevoie de modernizarea Constituției. Trebuie să fim realiști. E un proces politic amplu, care în final ajunge la referendum. Acest proceduri sunt foarte complicate, greu de pus în practică. Da, cred că e nevoie de revizuirea și modernizarea Constituției și nu cred că e posibil politic până în 2024.
(despre dreptul la avort) Este posibil să se aducă în discuție. Dacă această temă a devenit o complicație politică în SUA; nu înseamnă că trebuie și noi să facem o complicație. Situația este rezonabil rezolvată în legislația românească.
Ecopolitic.ro: Vize și Schengen – ce trebuie să facem?
K.I.: Chestiunea Schengen – am avut o activitate foarte intensă. Încercăm să revigorăm discuția pe plan european și există câteva semne pozitive. nu vreau să promit ceva ce poate nu se poate realiza în viitorul apropiat.
Vizele pentru SUA – regulile sunt destul de clare și destul de stricte și moment România nu le îndeplinește, în speță rata de refuz la vize e mult mai mare decât nivelul de la care poate să înceapă discuția politică. MAE lucrează pe această speță.
Nu cred că putem să ne așteptăm ca într-un viitor foarte apropiat să avem o soluție pe această temă.
Realitatea Plus: Se discută despre creșterea impozitelor pentru case și terenuri, creșterea TVA, raționalizată livrarea de gaze pentru companii, o serie de modificări. Cum priviți aceste discuții?
K.I.: Am discutat aceste proiecte cu premierul și miniștrii. Aceste chestiuni vor fi puse în discuție publică și nu se vor hotărî peste noapte.
Nu are rost să speculăm chestiuni care poate nu vor fi niciodată puse în practică, cum ar fi raționalizarea gazelor. Dacă au fost discuții, au fost la nivel tehnic.
Este un lucru cunoscut că există o serie de impozite și taxe care în ultimii ani au fost introduse în alte circumstanțe, se impune o modernizare a întregului cadru. La asta se lucrează. Vor fi prezentate de Guvern. I-am rugat să analizeze foarte bine, să nu apară o povară suplimentară pentru oameni sau o inhibiție pentru oamenii de afaceri. Să fie lucruri care duc la o mai bună colectare a banilor, care înseamnă că se reduce evaziunea fiscală.
Epoch Times Romania: Un sondaj recent – în nicio țară din Europa de est nu a existat o scădere atât de mare ca în România a încrederii în democrație. Aveți ceva să vă reproșați?
K.I.: Cred că românii au încredere în democrație și știu să facă diferența între un politician de bună credință și unul care a ajuns pentru a se afirma ca personalitate. Democrația nu rezolvă problemele fiecărui individ. Un politician clasic a spus că democrația nu e un sistem grozav, dar din toate e cel mai bun. Pentru omul de rând intervenția în democrație este atunci când sunt alegeri, să meargă și să voteze.
Întotdeauna e mult de lucru într-o democrație pentru a o păstra funcțională și pentru a o face mai bună. Reținerea față de democrație și absenteismul înrăutățesc lucrurile, deschid larg ușile populismului. Democrația cere implicare și cere vot. Atunci funcționează. Nu cred că aceste modificări de opinie în ultimul an au de-a face cu ce face un anumit politician, ci din criza generată de Covid, criza generată de război și crizele au izvorât de acolo, criza energetică, inflația. Toată lumea, și noi ne simțim mai nesiguri în acest mediu volatil.
România TV: Considerați că sunt suficient măsurile pentru COVID sau pot fi aplicate noi restricții?
K.I.: Se pare că la noile forme de virus vaccinul existent nu are rezultatul pe care l-am dorit. Statisticile spun că nu se produc forme mai grave. Am discutat cu ministrul Sănătății și mi-a spus că nu se gândește la măsuri restrictive, ci în continuare la recomandări. Eu sper să aibă dreptate. O grijă față de propria persoană și față de cei apropiați e de bun augur.
HotNews: De la începutul războiului din Ucraina, România a trimis arme grele în Ucraina, cum au venit vecinii noștri? Dacă da, de ce nu s-a anunțat public, la fel ca celelalte state?
K.I.: Suntem în război, nu suntem într-o situație pe care o povestim în liniște la o cafea. Este înțelept să nu dai adversarului informații vitale. Noi declarăm public că ajutăm Ucraina cu tot ce putem și asta facem. Asta e abordarea noastră pentru că suntem vecini direcți cu Ucraina și credem că așa e mai bine pentru noi.
DW: Încercarea de mușamalizare a dosarului de plagiat a premierului poate să afecteze proiectul România educată și să afecteze acordarea fondurilor europene?
K.I.: Eu cred că autoritățile își fac treaba. Am discutat aceste spețe cu cei care se ocupă de ele și am primit asigurări că toate procedurile privind plagiatul sunt respectate.
În rest, nu cunosc detalii despre ce se întâmplă acolo. Nu sunt eu chemat să analizeze lucrarea de doctorat a unui politician și cei care sunt chemați să analizeze își fac treaba cum trebuie.
Știri Diaspora: Cum caracterizați colaborarea PSD-PNL?
K.I.: O coaliție greu acceptată, dar pe atât de repede echipa s-a sudat și Guvernul lucrează bine. Pot să spun că și-au făcut treaba bine, s-au implicat și au rezolvat multe probleme. Multe sunt încă de rezolvat în viitor, dar semnele sunt bune.
G4Media.ro: În 5 iunie ați spus că știți sursele G4Media.ro și le-ați amenințat. citez ”Cineva, și știm cine, a considerat că este bine acum să le dea pe surse. Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijorați. (…) Eronată este și scurgerea acestor prime forme către media”. 45 de ONG-uri din România, dar și organizația internațională Reporteri fără frontiere, au criticat poziționarea dvs. Având în vedere că sunteți garantul respectării Constituției, care include la articolul 31 și Dreptul la informație, și cu tot respectul pentru instituția prezidențială, cum v-ați permis să identificați sursele și să amenințați sursele unei publicații?
K.I.: Nu și știți bine că nu o fac. Declarația spune că cel care a dat în media aceste drafturi nu a făcut un secret. Chiar și dvs la G4 că nu îmi folosesc puterea pentru a intimida presa.
G4Media.ro: Pentru că suntem la momentul elefantului din încăpere, ați spus că drafturile nu au ajuns la Administrația prezidențială. SIE a spus că proiectele au fost elaborate în colaborare cu Departamentul Securității Naționale. Cineva nu spune adevărul.
K.I.: Au fost colegi din departament care au lucrat pe aceste drafturi. Dar legile nu au ajuns la mine și nu le-am cenzurat.
G4Media.ro: Având în vedere cum arată aceste drafturi care exced limitele democratice, ați cerut demisii?
K.I.: Mă voi îngriji ca aceste excese să dispară. Fiți asigurat că președintele are grijă de aceste chestiuni.
RRA: Premierul Ucrainei a afirmat recent că reconstrucția țării sale ar putea costa până la 750 milioane de dolari. Care va fi rolul României în reconstrucția Ucrainei?
K.I.: Când am fost în vizită la Kiev am exprimat disponibilitatea României. E nevoie de o colaborare cel puțin la nivel european și în primul rând trebuie să spună Ucraina ce dorește și la ce se așteaptă.
Europa FM: Considerați că este un eșec proiectul România Educată?
Klaus Iohannis: Vedeți câte argumente ați adus dvs. pentru România Educată? Dacă au trecut 6 ani și jumătate arată că a cerut timp. Cel mai devreme în următorul an școlar va începe efectiv implementarea proiectului România Educată.
Antena 3, despre scumpirea carburanților și criza aleimentară
Klaus Iohannis: Guvernul face atât cât este posibil și acum atât a fost posibil, să coboare prețul cu 50 de bani. Benzina și motorina s-au scumpit peste tot. Guvernul e în continuare foarte preocupat, însă acum a fost posibil cât s-a făcut, bugetul nu poate suporta toate scumpirile pentru toată lumea și în toate timpurile. Cred că lumea se așteaptă ca banii din buget să fie cheltuiți cu chibzuință. Nu putem da toții banii pentru benzină și motorină și să nu mai facem investiții
România nu va avea probleme cu alimentele, dar vom avea efecte ale crizei alimentare, creșterea prețurilor se va reflecta și la noi
Seceta, canicula foarte devreme, furtunile, arată că schimbările climatice se întâmplă și la noi, de aceea România e parte a statelor care vor să lupte cu schimbările climatice
Este nevoie însă de un efort global și până atunci lucrurile trebuie gestionate și în zona micro, respectiv acolo unde e puțină apă potabilă, ea trebuie economisită, pur și simplu, nu există altă soluție
Prima TV, despre majorarea salariilor din sistemul public
K.I.: Trebuie analizată fiecare situație în parte. În unele ministere a fost nevoie de oameni în plus. Guvernul a avut grijă ca aceste echilibrări să nu depășească limita care poate fi suportată de bugetul de stat.
Măsurile care stopează inflația duc la austeritate, austeritatea inhibă economia, care nu e de dorit de nimeni
În ansamblu, specialiștii pe care i-am consultat ne spun că inflația probabil va mai crește până la finalul acestui an, în cursul anului viitor se va stabiliza, după care se va reduce
Măsurile nu pot fi luate doar de un stat. Măsurile sunt combinate, pachete de sprijin economic, investiții, toate înglobate într-o politică europeană, care ne va duce la o stabilizare
Antena 1, despre intenția ANAF de a verifica profesorii care dau meditații
Klaus Iohannis: Eu cred că cine realizează un venit trebuie să plătească un impozit. Dacă chiar profesorii sunt prima categorie care trebuie verificată am oarece întrebări în această speță, dar nu se pot accepta excepții. Dacă ANAF va verifica zonele în care se realizează evaziune pe scară mai largă atunci colectarea va fi mai bună
Libertatea, despre cazul plagiatului premierului și a ziaristei Emilia Șercan.
K.I.: Klaus Iohannis: Este o chestiune care a generat multe preocupări, însă nu cred că pot să fac eu lumină în această speță. Sunt încredințat că autoritățile o vor face. Câteodată durează luni sau ani, trebuie să avem răbdare ca autoritățile să-și facă treaba și dacă cineva a greșit să plătească. Se poate aștepta de la președinte să intervină în fiecare caz, dar cred că e mai bine ca președintele să se preocupe să existe un cadrul bun pentru presă.
