Iohannis: Nu avem informaţii că Republica Moldova ar fi ameninţată în mod concret de Rusia

L. G. | 04.05.2022

Președintele Klaus Iohannis a spus miercuri că nu există informații concrete privind o amenințare concretă a Republicii Moldova, în ciuda tensiunilor și provocărilor din Transnistria.

Pe aceeași temă

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că, în contextul războiului din Ucraina, nu există informaţii concrete potrivit cărora Republica Moldova ar fi ameninţată în mod concret din punct de vedere militar sau că ar fi luată drept ţintă de către cineva, potrivit Agerpres.

Republica Moldova este un subiect „foarte important” în România, a evidenţiat Iohannis, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, aflat în vizită la Bucureşti.

„Republica Moldova este un subiect foarte important în România, ne preocupă şi pe noi şi este evident un subiect care ne preocupă pe ambii. România şi Germania au cooperat foarte bine în ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova. Cred că lucrurile vor sta în continuare la fel. (…) În ce priveşte NATO şi UE aici trebuie să diferenţiem puţin. Moldova s-a declarat stat neutru. În ce priveşte NATO, nu cred că în momentul actual pot exista iniţiative deosebite în ce priveşte apropierea Moldovei de NATO. Sigur, există proiecte comune, dar Moldova rămâne un stat neutru. Când vorbim despre războiul din Ucraina nu avem informaţii concrete că Republica Moldova ar fi ameninţată în mod concret din punct de vedere militar sau că ar fi luată drept ţintă de către cineva. Sigur au existat provocări în Transnistria, fără ca acest lucru să fi avut urmări concrete. Cu toţii am fost îngrijoraţi, ne-a pus pe gânduri această situaţie”, a afirmat preşedintele Iohannis.

El a reiterat că România sprijină integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

„Această integrare a fost solicitată de Republica Moldova, a depus o cerere oficială, este dorită de România de multă vreme, noi susţinem Republica Moldova. România a trimis de mulţi ani echipe de experţi pentru a ajuta la integrarea Republicii Moldova, astfel încât noi vedem lucrurile la fel cum îşi doreşte şi populaţia din Republica Moldova, unde există o susţinere pentru integrarea în UE şi această susţinere a crescut foarte mult în ultimii ani în rândul populaţiei din Republica Moldova, ceea ce este un prilej pentru noi să sperăm că Moldova, într-o perspectivă de timp rezonabilă, va deveni parte a UE şi România şi Germania sprijină aceste lucruri”, a explicat şeful statului.

La rândul său, preşedintele Germaniei a arătat că posibilităţile de destabilizare a Republicii Moldova de către Rusia sunt cunoscute, dar liderii de la Chişinău sunt suficient de puternici pentru a se opune.

„Trăim nişte vremuri în care este dificil să excluzi anumite tematici. Am fost surprinşi de prea multe ori de anunţuri din partea Rusiei care au contrazis comportamentul din anii trecuţi. Acum, acest război de agresiune pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei cu maximă brutalitate. Şi, de aceea, în ceea ce priveşte riscurile acestui război pentru vecinătate, am aprofundat acest lucru în cadrul discuţiei noastre. În ceea ce priveşte întrebarea dumneavoastră privind activităţi militare ale Rusiei în Republica Moldova, îngrijorarea noastră privind destabilizarea Republicii Moldova nu este nouă, însă grija faţă de activităţi militare este oricum dată având în vedere influenţa Rusiei în Transnistria. Şi în timpul vizitei mele am fost martor al unor ameninţări ale Rusiei faţă de Republica Moldova de a închide aprovizionarea cu gaze şi apoi aprovizionarea cu gaze a fost reînnoită, însă în nişte condiţii dezavantajoase pentru Republica Moldova. De aceea, nu putem exclude nimic, dar posibilităţile de destabilizare din partea Rusiei faţă de Republica Moldova sunt cunoscute. Rusia face uz de ele şi, totodată, preşedintele Maia Sandu şi Guvernul sunt suficient de puternici pentru a se opune”, a afirmat Frank-Walter Steinmeier.

El a arătat că Republica Moldova necesită sprijin nu doar sub formă de ajutoare, ci şi în ceea ce priveşte numărul mare de refugiaţi care sosesc din Ucraina.

Transnistria - „factor de destabilizare pentru întreaga regiune”

Şeful Direcţiei de Informaţii a Ministerului Apărării din Ucraina, Kirilo Budanov, consideră că regiunea separatistă a Republicii Moldova, Transnistria, situată la graniţa cu Ucraina, nu reprezintă o ameninţare importantă pentru ţara sa, dar continuă să fie un factor de destabilizare pentru întreaga regiune.

Într-un interviu acordat portalului ucrainean NV, preluat de agenţia locală Ukrinform, Budanov a dat asigurări că situaţia din Transnistria „nu reprezintă o mare ameninţare, dar este un factor de destabilizare pentru întreaga regiune: România, R.Moldova şi noi”.

Transnistria, autoproclamată Republica Moldovenească Nistreană (RMN), este o regiune separatistă, coordonată de la Moscova, în estul R. Moldova care se învecinează la est și sud cu Ucraina şi ar putea fi, potrivit multor analişti, următorul obiectiv al invaziei declanşate de Rusia, notează EFE.

În opinia lui Budanov, Transnistria este o mare problemă militară pentru Rusia, care dispune acolo de peste o mie de militari în cadrul a ceea ce Moscova numeşte „forţă de pace”.

„În fond, acesta este un teritoriu pe care Rusia îl controlează în totalitate, dar la care nu are acces (...)”, a spus el. „Şi nu contează ceea ce spun cei din această regiune, nu pot obţine nimic serios acolo. Unităţile cu baza în Transnistria sunt tot ce au, adică circa 1.300 de persoane (militari ruşi). Acestea sunt toate trupele oficiale ruse în întreaga regiune”, a explicat Budanov, care a adăugat că majoritatea acestor trupe protejează depozitele de muniții în localitatea Colbasna. În plus, militarii ruşi păzesc un post de radio în satul Maiak şi au sediul în Tiraspol, capitala regiunii separatiste.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22