Iohannis: Proiectele dedicate Centenarului se pregătesc în lipsa unui cadru legal

 „Regret că manifestările şi proiectele dedicate Centenarului se pregătesc în lipsa unui cadru legal, care cadru nu a fost încă adoptat de Parlament. Regretabil este şi faptul că, deşi Guvernele succesive din ultimul an ne-au anunţat în repetate rânduri de iminenţa prezentării unui program naţional al Centenarului şi a adoptării unui mecanism transparent şi operaţional de sprijin, acest lucru nu s-a întâmplat”, a declarat preşedintele, la dezbaterea "România la Centenar", organizată de Administraţia Prezidenţială la Palatul Cotroceni.

„Am încurajat toate Guvernele României de după 2015, au fost cinci, să-şi asume cu maximă responsabilitate rolul de a dovedi, prin proiecte concrete, importante, implementate cu responsabilitate, capacitatea ţării noastre de a se angaja în al doilea secol al său de modernitate. Centenarul a creat în societatea românească un orizont de aşteptare comparabil, poate, cu momentul aderării ţării noastre, în 2007, la Uniunea Europeană. Din păcate, jocul politic mărunt a avut câştig de cauză în faţa unei rare oportunităţi: aceea de a construi consens politic, coeziune şi angajament social în jurul unor obiective şi proiecte de modernizare a ţării, continuând idealurile Marii Uniri", a spus Iohannis. 

„Am subliniat în repetate rânduri că Centenarul Marii Uniri nu trebuie să se rezume la a fi un simplu prilej de ceremonii, fie ele pioase sau de mare bucurie. Centenarul nu marchează doar momentele de acum 100 de ani, ci este despre întregul parcurs al României moderne şi despre proiectele noastre de viitor. Mai mult, Centenarul nu poate fi despărţit de istoria şi soarta continentului nostru, după cum nici viitorul nostru nu poate fi rupt de proiectul european din care facem parte”, a transmis preşedintele.

Iohannis a menţionat că evenimentul de la Cotroceni a fost organizat pentru că şi-a dorit ca la începutul anului Centenarului să se întâlnească cu cei care i-au adresat solicitări de acordare a Înaltului Patronaj sau i-au trimis invitaţii la proiecte şi evenimente de marcare a faptelor de acum un secol.

DIscursul integral susținut de Klaus Iohannis

 Am dorit ca la începutul Anului Centenarului să mă întâlnesc cu cei care mi-au adresat solicitări de acordare a Înaltului Patronaj sau mi-au trimis invitații la proiecte și evenimente de marcare a faptelor de acum un secol.

Am subliniat în repetate rânduri că Centenarul Marii Uniri nu trebuie să se rezume la a fi un simplu prilej de ceremonii, fie ele pioase sau de mare bucurie. Centenarul nu marchează doar momentele de acum 100 de ani, ci este despre întregul parcurs al României moderne și despre proiectele noastre de viitor.

Mai mult, Centenarul nu poate fi despărțit de istoria și soarta continentului nostru, după cum nici viitorul nostru nu poate fi rupt de proiectul european din care facem parte.

Am încurajat toate guvernele României de după 2015, au fost cinci, să-și asume cu maximă responsabilitate rolul de a dovedi, prin proiecte concrete, importante, implementate cu responsabilitate, capacitatea țării noastre de a se angaja în al doilea secol al său de modernitate.

Centenarul a creat în societatea românească un orizont de așteptare comparabil, poate, cu momentul aderării țării noastre, în 2007, la Uniunea Europeană.

Din păcate, jocul politic mărunt a avut câștig de cauză în fața unei rare oportunități: aceea de a construi consens politic, coeziune și angajament social în jurul unor obiective și proiecte de modernizare a țării, continuând idealurile Marii Uniri.

Regret că manifestările și proiectele dedicate Centenarului se pregătesc în lipsa unui cadru legal, care cadru nu a fost încă adoptat de Parlament.

Regretabil este și faptul că, deși Guvernele succesive din ultimul an ne-au anunțat în repetate rânduri de iminența prezentării unui program național al Centenarului și a adoptării unui mecanism transparent și operațional de sprijin, acest lucru nu s-a întâmplat.

Doamnelor și domnilor,

Acum 100 de ani, așteptările majorității românești și, deopotrivă, ale minorităților naționale erau de a trăi nu doar într-o Românie mai mare, ci și într-o Românie mai bună. Să reținem acest lucru! «Dreptate și adevăr, la temelia României întregite!» - s-a spus la Alba-Iulia.

Înfăptuirea idealului național a fost legată de edificarea unei Românii mai drepte, mai incluzivă în raport cu toți cetățenii săi, o țară care își fructifică potențialul uman și natural.

S-a dorit o Românie apropiată de Europa și de valorile europene.

Din păcate, la scurt timp de la întregirea națională, am cunoscut ascensiunea totalitarismelor și a politicii de dictat, creșterea intoleranței și a antisemitismului până la forme criminale de manifestare.

Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial și instaurarea prin forță a comunismului au suspendat, pentru jumătate de secol, modernizarea și europenizarea României.

Anul 1989 ne-a redat speranța într-un viitor bazat pe valorile occidentale dar, deopotrivă, ne-a conferit și responsabilitatea construirii sale.

Doamnelor și domnilor,

«Vrednicia neamurilor se judecă după temeinicia hotărârilor ce le iau, după măsura de înălțare sufletească cu care se alătură la aceste hotărâri și după stăruința cu care se silesc a înfăptui hotărârile luate». Aceste cuvinte pe care Iuliu Maniu le-a rostit la 1 Decembrie 1918, la un veac distanță, sunt la fel de adevărate și pline de semnificație.

Dacă vrem să cinstim cu adevărat faptele înaintașilor și să ne ridicăm la înălțimea moștenirii pe care ne-au lăsat-o, avem datoria să ne asumăm, la rândul nostru, ținte la fel de înalte. Doar punându-ne resursele în slujba societății putem contribui cu toții – oameni de stat, clasă politică, elite din toate domeniile – la dezvoltarea țării în următoarea sută de ani.

Anul 1918 ne arată, în mod exemplar, că atunci când interesele naționale, iar nu cele mărunte, de grup, sunt puse în centrul viziunii politice, România face pași uriași înainte și își capătă locul pe care îl merită între națiunile Globului.

Este responsabilitatea noastră să intrăm în noul centenar cu o înțelegere profundă a acestui adevăr istoric.

Este cu atât mai relevant faptul că trecerea în următorul veac coincide cu preluarea, la 1 ianuarie 2019, a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Conștiința națională, apropierea societății noastre de procesele politice și economice occidentale și forța viziunii elitelor au dat formă și identitate țării. În secolul XXI însă, România are nevoie de noi energii, care să se manifeste într-un Proiect de țară în acord cu interesele noastre contemporane, fundamental legate de statutul de membru al Uniunii Europene și al NATO.

România pe care ne-o dorim nu poate exista în lipsa unei autentice creșteri a competitivității, ceea ce presupune, în primul rând, un angajament susținut pentru un sistem de educație modern, deschis deopotrivă către valorile umanismului european și către nevoile mediului antreprenorial.

Trebuie să stopăm declinul infrastructurii și al sistemelor publice.

Trebuie să fructificăm potențialul industriilor creative și al sectorului cultural, să reunim națiunea în jurul valorilor și proiectelor coezive.

Proiectele care celebrează Centenarul sunt importante dacă propun idei, perspective sau obiective pentru viitor. Acesta a fost și criteriul esențial pentru care încurajez și susțin manifestările pe care dumneavoastră le dedicați Centenarului.

Sunt convins că veți avea succes, pentru că în centrul proiectelor ați pus valorile și idealurile care au propulsat România pe calea modernității sale europene.

Cu aceste gânduri, deschid, doamnelor și domnilor, dezbaterea de astăzi! Aștept intervențiile, opiniile și întrebările dumneavoastră. Și sper să reușim să intrăm într-un autentic dialog. Mulțumesc!”