Pe aceeași temă
Iohannis spune că în cazul în care va primi al doilea mandat vrea să numească șefii de parchete până în februarie.
El a dat asigurări la finalul dezbaterii că va replica modelul de dezbatare lansat marți la Biblioteca Central Universitară.
Întrebări:
UPDATE: La ieșirea din BCU, Iohannis a fost așteptat de jurnaliștii care nu au avut acces la dezbatere. A refuzat să discute cu ei.
****
În final, Klaus Iohannis promite că, dacă primește al doilea mandat, mai vine să discute cu studenții și că va comunica mai mult.
(Radu Tudor îi dă microfonul lui Ludovic Orban, pe care îl invită să adreseze o întrebare incomodă) Orban: Chiar mă puneți pe mine să-i adresez o întrebare incomodă președintelui? Cât credeți că veți obține duminică? Iohannis: Sunt convins că voi obține toate voturile românilor care vor să fiu eu președinte
Klaus Iohannis propune întrebări din partea studenților din sală, care să fie aleși de ziariști:
(Este important ca un președinte să știe mai multe limbi străine?) Pe mine m-a ajutat. În Consiliul European nu toată lumea vorbește limbi străine, dar e destul de anevoios să discuți cu un coleg prin translator. Se pierde mult din substanță și cred că e foarte indicat ca președintele să știe măcar o limbă străină
(Cum vedeți viitorul studenților în România? merită să rămâi în țară?) Merită să rămâneți în țară. Dar e binevenit un stagiu afară, oricum ar fi construit. Am fost dintotdeauna adeptul rămânerii aici. Eu nu sunt întâmplător aici, e o decizie conștientă și îmi pare bine că am rămas. Întotdeauna am spus mergeți și studiați și în altă parte, dar veniți acasă.
(Ce soluție putem implementa pentru a îmbunătăți domeniul Educației? O soluție simplă ) Nu există o soluție simplă, dar există multe chestiuni punctuale pe care le putem îmbunătăți repede. Soluția este concepția sistemului trebuie finalizată, România educată trebuie să ajungă la maturitate. Nu sunt adeptul micilor reforme și veșnicelor modificări. Abordarea de veșnică umblare nu e una bună
(Vă credeți un președinte de tranziție) Nu, mă consider un președinte de construcție
(Veți mai activa politic dacă nu veți fi reales? ) Da
(Ce se poate face în domeniul sportiv? Infrastructura e la pământ) Se pot face multe, e o temă pe care nu am abordat-o mai des în spațiul public, dar abia aștept să ne apucăm de treabă. S-a ignorat sportul de masă și performanța și organizarea pentru performanță. Cred că România are un potențial mult mai mare, dar trebuie să începem de jos, sportul în școli, de masă, pe urmă sportul de performanță. Întregul sistem e anacronic, nefuncțional, e nevoie de un suflu nou
(despre digitalizarea administrației publice) În sistemele publice am rămas foarte mult în urmă. Nu suntem în situația să oferim cetățeanului o interfață modernă între cetățean și stat. Am avut discuții cu premierii Danemarcei, unde aceste chestiuni sunt mult mai avansate și avem de unde lua modele.
(ce planuri aveți pentru o România a tinerilor?) Pentru tineri merită să facem tot. Dacă de tineri nu ne ocupăm, înseamnă că nu ne ocupăm de țară. Lucrurile nu pot fi tratate sectorial, trebuie tratate în întreg și asta e o mare provocare pe care o acceptăm cu plăcere
***
Ion M. Ioniță: Aveți un proiect național, România Educată, Eu un succes sau un eșec?
Klaus Iohannis:
Nu rămâne în sertar. E proiectul meu prezidențial și vă garantez că îl duc mai departe. România Educată a intrat într-o fază de mai puțină atenție publică pentru că nu am dorit să discutăm chestiuni atât de grele în campanie. Proiectul va fi implementat, va începe cu un acord politic
Sunt ferm convins că va fi implementat și că România fără un astfel de proiect va avea o reală problemă și în viitor. România are o singură șansă, să creeze un sistem de educație performant. Proiectul nu e finalizat, nu e sertarizat, e pregătit să meargă mai departe
(Florin Cîțu a declarat că educația și sănătatea nu sunt prioritare) Ele sunt prioritare și o să împărtășească această opțiune
(Macron a spus că NATO e în moarte cerebrală) Nu o să mă înscriu în lunga listă a comentatorilor, noi discutăm permanent, inclusiv aceste chestiuni. Nici nu vreau să iau partea unora sau altora, dar pot să spun că NATO este pentru noi garanția securității iar aceste chestiuni ce trebuie făcut să funcționeze mai bine le vom discuta la summitul din Londra, la începutul lui decembrie
Nu trebuie să încercăm să exacerbăm declarații politice, e evident o nemulțumire a președintelui Macron, asta înseamnă că trebuie să ne aplecăm mai mult și mai bine
(Relația cu Rusia) este una foarte complicată, încearcă să recâștige sferele de influență pierdute, încearcă să se militar5izeze din ce în ce mai mult. Abordarea e cea pe care o împărtășim cu NATO în ce privește securitatea și cu UE în ce privește comerțul și sancțiunile
Silviu Mânăstire, despre abuzurile din Justiție: Oare nu ar fi mai bine ca Secția specială să rămână, dar populată cu cei mai buni procurori ai României? Vă mențineți opinia că ar trebuie desființată?
Klaus Iohannis:
Da. Personal nu sunt specialist în domeniu, dar opinia mea de simplu președinte a fost că Secția nu trebuia înființată. Am solicitat și primit opiniile unor recunoscuți specialiști în materie. Dacă toți spun că așa nu, sunt de părere că așa nu. Înseamnă că ne bazăm pe ceva. Eu sunt de părere că această secție nu trebuie să existe, prea ușor poate fi transformată în ceva ce poate deveni un control neconstituțional asupra magistraților.
Rămân la opinia pe care am spus-o. Toți specialiștii recomandă desființarea Secției. Decizia nu o iau eu, eu am o opinie politică, decizia se va lua în Parlament
(despre armata europeană) Noi am creionat un proiect pe apărare europeană, PESCO, unde suntem parte. Există în Europa mai mulți politicieni relevanți care spun că ar trebui să avem sisteme proprii, ceea ce cred că este OK, dar acestea nu trebuie să se afle în afara NATO, ci să fie complementare. Avem nevoie de modernizare
Un paralelism cu NATO nu ar ajuta pe nimeni. Apărare europeană mult îmbunătățită, modernizare, dar să rămânem într-o perfectă complementaritate cu NATO. O armată europeană independentă nu cred că este fezabilă
(cum ați vrea să rămâneți în cartea de istorie?) Mă feresc de astfel de categorisiri, de judecăți de valoare, eu prefer să vin cu argumente. Asta o să ne spună cei care scriu istoria. Pe mine mă preocupă să reprezint România bine, cu demnitate. După aceea om vedea ce vor spune cei de după noi după acest mandat. Eu sunt un om orientat spre construcție și soluție
Radu Tudor: Cât faceți până la Sibiu?
Klaus Iohannis:
Cât fac cu ce? (Radu Tudor: cu mașina) Cam patru ore. După 30 de ani de tranziție și dispute profunde între diferitele partide, e cazul să ajungem în situația în care să se apuce de treabă. Au fost discuții într-o primă rundă, coridorul între Sibiu și Pitești, drumul expres între Craiova și Pitești, autostrada Moldova, legarea Ploieștiului de Brașov, pentru a avea legături real folosibile între provinciile istorice. Aceste lucruri nu vreau să le promit, eu vreau să le facem.
Cristian Leonte: Ce ați făcut pentru aplicarea prevederilor legate de tăierile de păduri?
Klaus Iohannis:
Am făcut tot ce putea să facă un președinte. Cred că suntem cam la 15 % din parcurs ... s-au făcut pași, dar lucrurile trebuie duse mult mai departe și am de gând să încurajăm măsuri legislative și de intervenție a autorităților
Aceste mecanisme au început să funcționeze, suboptimal. În ce privește pădurarii, e un profund regret că autoritățile nu au reușit să prevină aceste situații. Din aceste autorități mă exclud, președintele nu are atribuții executive în supravegherea anumitor sectoare. Voi avea grijă să se miște lucrurile
Clarice Dinu: Ați avut informații că se ajunge la ce s-a ajuns în 10 august? Ați luat în calcul să ieșiți în piață?
Klaus Iohannis:
Nu am avut informații dinainte, se pare că s-au pregătit în mare secret pentru această intervenție în forță. Intervenția împotriva demonstranților din Piață a fost cea mai gravă intervenție a statului împotriva cetățenilor de la mineriade încoace.
Filosofia cu care s-a intervenit a dovedit că PSD e anti-român și anti-democratic. De asta nu pot să am o dezbatere cu cineva care reprezintă un sistem represiv de sorginte comunistă. Statul care acționează voit, neprovocat împotriva propriilor cetățeni e un sistem depresiv care vine din istoria tristă a comunismului naționalist al lui Ceaușescu
În acel moment premierul era plecat. Am luat legătura cu structurile din zona securității dar deja paguba se produsese. E o catastrofă.
Va fi nevoie de foarte mult timp pentru a găsi explicații și soluții să nu mai apară niciodată ceva similar
Toate dictaturile se bazează pe abordarea cetățeanul trebuie să existe pentru stat și dacă nu funcționează, nana.
Am luat în calcul dar nu am făcut-o. O prezență a mea nu ar fi rezolvat, eventual ar fi agravat lucrurile
Viorica Dăncilă spune și acum că a fost o încercare de lovitură de stat. Aș fi dat apă la moara PSD-istă dacă aș fi mers acolo, ar fi spus e lovitură de stat regizată de președinte și Doamne ferește
Cristian Pârvulescu, despre protejarea minorității roma: Veți avea o comisie pentru acest domeniu?
Klaus Iohannis:
O să ne aplecăm asupra acestei chestiuni. Cred că a fost destul de vizibilă intenția mea și rezultatele în combaterea discriminării de orice fel, poate chiar a deranjat zona PSD-istă, altfel nu îmi explic de ce PSD excelează acum în discriminarea de tip xenofob
Sunt etnic german, sunt cetățean român 100%, un tip convins de democrația de tip european și nici măcar nu mă supăr dacă cineva mă aseamănă cu foști dictatori, dar trag un semnal de alarmă că așa ceva este imoral
(despre inegalitățile sociale) Este evident că avem nevoie de politici coerente care vin pe foarte multe zone, pentru a diminua inegalitățile și pentru a crea șanse egale. E nevoie nu doar de intervenția președintelui, care poate da un exemplu, e nevoie de politici coerente în social, infrastructură, educație. Sunt optimist că vom putea mișca lucrurile
În ce privește egalitatea de gen, pot să reamintesc că am fost unul dintre primii președinți care la ONU am început un proiect, He for She, care promovează egalitatea de gen.
Ramona Avramescu: Toate parchetele sunt conduse de interimari. Cât de repede intenționați să numiți șefi la parchete?
Klaus Iohannis:
Încep să expire și aceste interimate, chestiunea e una care trebuie rezolvată, dar nu fără a găsi soluția bună. În rapoartele MCV s-a cerut o metodologie robustă, transparentă. L-am rugat deja pe dl Predoiu să trateze prioritar chestiunea și lucrează la o metodologie. După alegeri voi continua discuția p0entru a vedea cât de repede e pregătit ministerul pentru a discuta public metodologia pentru ca în câteva săptămâni, sper până în februarie, să fie ocupate prin concurs aceste posturi. Trebuie să avem o descriere mai clară, cine evaluează, cine selectează. Cred că vom găsi soluții chiar foarte bune
Nu am de gând să fac rabat de la integritate, profesionalism. Meritocrație și în acest domeniu.
(Cum v-ați defini ca președinte) Vă las dvs să evaluați ce fel de președinte am fost eu în primul mandat. Nu mă joc, nici nu dictez, prezidez
Moise Guran: OUG 114 a fost un act deliberat de atentat la siguranța națională?
Klaus Iohannis:
Cu siguranță poate fi interpretat și așa. Eu am văzut aici o șmecherie PSD-istă de a face rost de bani. Au crezut că vor face rost de bani și vor păcăli românii încă un an. OUG a produs foarte mult deranj și soluția cea mai simplă, de anulare, nu e fezabilă, sunt chestiuni care nu mai pot fi întoarse pur și simplu
E nevoie de o analiză foarte profundă. Și noi la administrație ne-am făcut gânduri despre ce s-ar putea face pentru a reveni în normalitate, se lucrează la această chestiune și va fi rezolvată
(despre legea offshore) Fiind vorba de o lege, chestiunea s-a discutat în Parlament, s-a ajuns la o formă care nu a mulțumit nicio parte. Chestiunea nu e tranșată, trebuie reluată discuția: România first, trebuie să știm ce vrem noi cu aceste resurse, ce vrem să facem cu aceste resurse, cum se relaționează cu securitatea națională, și atunci să trecem în partea a doua, și investitorii vor garanții, pe bună dreptate. E nevoie de o investiție foarte mare. Putem găsi o formă de legislație corectă pentru România și care creează un cadru corect și pentru investitori. Eu am întrebat direct, mi s-a răspuns că politica mare a Exxon s-a schimbat și se va retrage din câteva proiecte de investiție din Europa și își va muta accentul în altă zonă. Acesta e răspunsul pe care l-am primit, nu am motive să cred că nu e cel corect. Este nevoie evident de aprofundare. Posibil ca Exxon să nu se retragă, aceste mega-companii spun ce cred ele că e bine să spună, e posibil să se schimbe decizia și să nu se retragă
Pentru noi e important să avem un cadru care să permită unui investitor strategic să intervină.
(pe actuala Constituție, președintele este sau nu responsabil de ce face Guvernul în domeniul economic?) Constituțional nu e responsabil. Constituția stabilește o putere executivă bicefală. Politica economică se face de guvern. Guvernele PSD-iste au refuzat nu doar colaborarea, ci chiar comunicarea cu președintele. Simptomatic pentru acest fel obtuz de a guverna au fost ultimele două ocazii de discuție cu Guvernul Dăncilă, când a devenit acută tema comisarului european, am invitat constituțional premier la consultări. A chiulit, pur și simplu a refuzat discuția
După ce a trecut moțiunea de cenzură, am convocat consultări cu partidele, ce să vezi, PSD a chiulit, nu au venit la consultări
Există ceva ce se numește colaborare loială, invocată și de CCR
(L-ați mai numi pe Cioloș premier?) L-am numit atunci premier pentru că atunci mi s-a părut o soluție, acum l-am numit pe Ludovic Orban
Cristina Șincai: E greu sau e ușor să fii președintele României? / Care e cel mai mare regret al mandatului dvs?
Klaus Iohannis:
Pentru mine personal e o mare onoare, e o muncă care îmi place și căreia mă dedic 100%, trup și suflet
Un mandat are câteva reușite și câteva chestiuni unde se putea face ceva mai bine sau altfel. Cred că aș comunica mai mult. Poate partea de comunicare nu a ajuns la nivelul așteptat sau optim. Eu sunt decis să comunic mai mult, mai intens
Ion M. Ioniță (Adevărul): Tudorel Toader spune că modificarea legilor Justiției au fost elaborate în centre de reflecție. Ce informații ați avut despre existența acestor centre? / Guvernul Dăncilă a promovat un memorandum privind mutarea ambasadei la Ierusalim. Cine a inițiat acest memorandum?
Klaus Iohannis:
Nu am auzit despre astfel de centre, nu știu despre ce a vorbit, în multe rânduri nu am înțeles despre ce a vorbit. Legile au fost elaborate în Parlament într-o formă extrem de discutabilă. Partea președintelui e de a verifica legea când ajunge la promulgare. Nu am avut cunoștință despre aceste centre
(despre memorandum) Aceste demersuri au fost un diletantism care a dăunat foarte grav.
Klaus Iohannis anunță o pauză de câteva minute
Silviu Mânăstire (B1 TV), despre interesele economice ale Chinei, reactoarele de la Cernavodă și licitația pentru 5G: Ce opinie aveți față de aceste chestiuni care vizează siguranța națională? / Ați avut discuții cu Trump pe aceste proiecte?
Klaus Iohannis:
Locul României e în spațiul euroatlantic, acolo aparținem noi, punct. Există evident și alte state cu care putem avea interese comerciale. Răspunsul e simplu: cu China putem avea schimburi economice, dar nu ne considerăm parte din spațiul de valori promovat de ei, nu avem obligații provenite din istorie față de ei
Nu cred că putem să ignorăm anumite semnale, nu trebuie să mergem prea departe în zona colaborării cu state din Asia, când e convenabil, putem avea relații comerciale, chiar aprofundate
Vom analiza cu foarte mare atenție în CSAT și se vor lua deciziile de rigoare pentru a garanta securitatea națională, pot să vă promit
Da, am avut discuții, pe noi ne interesează parteneriatul cu SUA cel mai mult dintre toate parteneriatele strategice. Noi suntem un partener de încredere, dorim să întărim inclusiv partea economică a acestui parteneriat
Radu Tudor (Antena 3): ÎCCJ, CCR, CSM, Inspecția judiciară au scris negru pe alb de abuzuri ale anumitor magistrați. De ce nu ieșiți mai des să apărați drepturile și libertățile fundamentale?
Klaus Iohannis:
E vorba de independența Justiției. Aș fi putut să merg în CSM să încerc să impun un anumit punct de vedere, dar eu chiar cred în independența Justiției și m-am abținut. Dacă în anumite abordări instituționale au existat abateri, aceste chestiuni trebuie lămurite în CSM, fără președinte. Faptul că eu am dreptul să merg nu înseamnă că am drept de vot. Dacă reclam de la toți politicienii să nu se atingă de independența justiției acest lucru trebuie să fie cu atât mai valabil pentru președinte. Sunt de-a dreptul un fan al independenței Justiției.
Nu putem să punem în balanță drepturile omului contra independenței Justiției. Ambele trebuie apărate cu tot ce avem la dispoziție
Cristian Leonte, Pro TV: Explicați decizia de a da încă o șansă PSD / De ce nu v-ați implicat mai devreme în formarea unei alte coaliții?
Klaus Iohannis:
Explicația e simplă. PSD a dispus de o largă majoritate, a fost sprijinit activ și de ALDE, și de UDMR; au controlat 60% din Parlament. Dacă o coaliție controlează 60% din Parlament atunci în spiritul Constituției propunerea va fi desemnată premier. La momentul respectiv nu existau condițiile pentru o astfel de coaliție, aceste condiții au apărut după europarlamentare.În parlament sunt politicieni, ei sunt foarte sensibili la modul în care votează, Abia atunci a fost posibilă construirea unei majorități care a dat jos guvernul eșuat PSD
(Regretați că în 2009 ați stat în tabăra lui Geoană?) Atunci așa vedeam lucrurile.
Clarice Dinu (HotNews.ro): Legea recursului compensatoriu nu a fost trimisă nici la CCR, nici la Parlament, devenind ulterior temă de campanie. De ce ați promulgat-o direct?
Klaus Iohannis:
Este o situație un pic mai specială. A ajuns la CCR, a fost verificată și găsită constituțională. CCR aici a făcut un lucru care în alte situații nu l-a făcut, s-a exprimat prin decizie inclusiv pe oportunitate. E o abordare neuzuală care practic făcea caducă retrimiterea în Parlament, dacă CCR s-a exprimat și pe constituționalitate și pe oportunitate Parlamentul nu mai avea marjă de manevră. Am ajuns la concluzia că și dacă nu ne convine situația altă soluție pe constituție nu este. Legea trebuie corectată.
Cristian Pârvulescu (decan SNSPA): Cum veți grăbi ritmul reformelor și ce reforme vizați?
Klaus Iohannis:
O adevărată reformă instituțională se poate face modernizând constituția. Acum e imposibil. Sper ca după alegeri să putem începe să discutăm despre asta
Până atunci, printr-o majoritate în Parlament, și am văzut că și acum s-au găsit majorități, trebuie reparate lucruri abordate greșit: legile Justiției, procedurile de numire a procurorilor șefi, aceste lucruri pot fi discutate
Putem discuta dacă alegem primarii în două tururi
Aștept de la noul guvern să fie foarte pro-activ
După alegeri, sper într-o majoritate cu care putem să lucrăm realmente și pe arhitectura statului, pe descentralizare, refacerea marilor sisteme
Cristian Pârvulescu: Aveți în vedere anticipate?
Klaus Iohannis:
Eu cred că se pot realiza, PNL își dorește, sunt și alte formațiuni. Vom vedea după prezidențiale dacă putem concretiza. Oricum ar fi, multe lucruri pot fi rezolvate până atunci și multe discuții pot fi început
Ramona Avramescu, televiziunea română, îl întreabă dacă e conștient de ostilizarea parțială a mediului online pentru refuzul de a avea o dezbatere cu Dăncilă / Ce mesaj aveți pentru alegătorii celorlalte partide?
Klaus Iohannis:
Am urmărit impactul și în esență, dacă tragem linie, numărul urmăritorilor e în creștere, înseamnă că că lucrurile au fost bine înțelese
Eu sper că prin aparițiile mele să-i conving că merită oricând mers la vot
Eroul alegerilor este alegătorul cu ștampila de vot în mână
Moise Guran (Europa FM): Ați dat a doua și a treia șansă PSD. Legile Justiției au trecut până la urmă. Imaginea României e cea din MCV. Ați sacrificat cumva justiția pe altarului interesului electoral?
Klaus Iohannis:
Se vede destul de bine că nu. Am amânat referendumul până când am considerat că produce efecte maximale.
Am retrimis legile Justiției în Parlament, la CCR, am cerut punct de vedere de la Comisia de la Veneția. Am reușit să anulez 70% din măsurile care ar fi compromis legile justiției
Nu sunt perfecte, sunt în vigoare, au trebuit promulgate pentru că am epuizat instrumentele constituționale
Lucrurile nu se opresc aici și voi avea grijă ca Guvernul să reia aceste chestiuni. Vom repara ce a mai rămas de reparat
Am început campania din 2014 cu promisiunea că voi întări statul de drept și m-am ținut de asta. Vă garantez, fără mine statutul de drept din România s-ar fi rupt
Moise Guran revine: Aveți informații că dacă se făcea mai devreme referendumul nu avea rezultat?
Klaus Iohannis:
Studiile sociologice făcute mi-au arătat că s-a apropiat momentul cel mai potrivit, împreună cu europarlamentarele. Era nevoie de o rată de participare suficient de mare
Niciun moment anterior nu arăta că rata de participare ajungea suficiente de aproape de cota de validare
Moise Guran întreabă de ce nu a anunțat personal revocarea lui Kovesi
Klaus Iohannis:
Așa mi s-a părut cel mai potrivit la momentul respectiv
Cristina Șincai (România TV) (ordinea a fost trasă la sorți): Ce garanții dați că românii o vor duce mai bine, dacă veți fi ales, în condițiile în care se vorbește de o nouă criză economică?
Klaus Iohannis:
Dacă voi fi ales, mă voi implica total pentru România normală. E mai mult decât un slogan, e dorința să fim și noi o țară normală. Înseamnă prosperitate, creștere economică, locuri de muncă bine plătite, că cetățeanul e în centrul sistemului, că pacientul e în centrul sistemului de sănătate. Pot garanta că mă voi implica cu tot ce știu, tot ce pot pentru a lucra împreună cu guvernul în sensul îmbunătățirii performanței economice a României
Lucrurile arată bine, avem soluții, știu ce este de făcut, e un guvern nou în funcțiune care știe cum trebuie abordate lucrurile
Vă garantez că vom merge spre mai bine
Suntem într-o situație care trebuie tratată cu foarte mare atenție și acest lucru îl vom face
Politica economică a fostului guvern a fost axată pe consum și s-a ajuns să intrăm într-o zonă nesănătoasă la o serie de parametri
Aceste lucruri pot fi corectate pentru a trece într-o zonă de creștere sustenabilă
Principalele declarații:
Nu există teme aranjate
Am venit în această poziție acum cinci ani și am spus că vreau să fiu președintele României care face altfel de politică, să generez soluții, abordări comune, echitabile agreate cu toți partenerii instituționali, pentru a atinge câteva obiective naționale foarte importante, dar am întâlnit un PSD extrem de ostil, care a aruncat România în haos pentru a salva câțiva penali
PSD a dorit să distrugă nu doar statul de drept, ci și marile sisteme, și a făcut-o într-un fel foarte perfid, și-a înșurubat neamurile în toate sistemele publice
M-am opus acestor demersuri, încercărilor PSD-iste de a acapara întreg statul român, folosind instrumentele oferite de constituție, și de multe ori surprinzător pentru ei am avut succes
Dar mandatul meu nu s-a rezumat doar la atât
Am avut câteva realizări care vor influența semnificativ parcursul României pentru ani și ani
Am avut acel summit european de la Sibiu, la care au participat toți liderii europeni relevanți în care am creionat parcursul UE pentru următorul mandat de 5 ani
Am avut un mandat care a început ca un mandat de construcție, așa l-am gândit, dar pe parcurs am ajuns de multe ori să am un mandat care trebuia să mențină România în marile coordonate dorite de români
Am reușit în acest fel să mă opun PSD suficient de mult pentru a menține România pe traiectoria europeană, în spațiul valorilor europene și transatlantice
Am reușit să salvez imaginea României, să contracarez efectele toxice în exterior
Timp de 30 de ani PSD a inhibat dezvoltarea României și acum lucrurile trebuie să se schimbe fundamental
PSD trebuie înlăturat din decizia statului, în mod democratic, prin vot. E singurul mod democratic prin care un partid care a dăunat e trimis în opoziție
Mă bazez evident pe alegătorii liberali, care m-au susținut de la început
Mă adresez și electoratului USR PLUS
Încă din 2017 am luptat împreună pentru apărarea statului de drept, suntem de aceeași parte a baricadei
Mă adresez electoratului PMP, maghiar
Mă adresez și electoratului PSD, are nevoie să fie reprezentat de un partid democratic
Noi nu tăiem pensii, salarii, o să avem grijă ca pensiile și salariile să crească și îmi doresc ca și electoratul PSD să aibă un partid democratic care să îi reprezinte
Mă adresez în special tinerilor, foarte mulți au mers la vot și au votat, le mulțumesc. Votul este vital și dacă doriți să participați la construcția viitorului României mergeți la vot
***
Președintele Klaus Iohannis participă marți, de la ora 19, la o dezbatere cu analiști, politologi și jurnaliști, organizată de Partidul Național Liberal, care va avea loc în Aula Bibliotecii Centrale Univeristare Carol I.
La dezbatere vor fi prezenți jurnaliști de la mai multe posturi tv și radio sau din presa scrisă, precum și analiști și politologi. Fiecare va putea să pună 2-3 întrebări, a declarat luni prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan.
La evenimentul care se va desfășura în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”, vor participa:
Ramona Avramescu,
Clarice Dinu,
Moise Guran,
Ion M. Ioniţă,
Cristian Leonte,
Silviu Mănăstire,
Cristian Pîrvulescu,
Cristina Şincai ș
Radu Tudor.
”Dezbaterea reprezintă o premieră pentru România, în contextul alegerilor prezidențiale, participanții care vor lua parte la dialog având posibilitatea să abordeze orice teme și orice subiecte pe care le consideră de interes pentru opinia publică”, se arată într-un comunicat de presă al Partidului Național Liberal.
„În sală, în afara a patru consilieri ai domnului președinte, vor mai fi opt oameni din staff-ul electoral, deci 12 persoane, iar restul de 202-203 persoane, cât ne permite sala, vor fi studenți. Este o dezbatere după model american sau model francez”, a mai precizat luni, Rareș Bogdan.
***
Echipa de campanie a lui Klaus Iohannis a refuzat o discuție față în față cu candidata PSD, Viorica Dăncilă, care îl acuză pe președinte că fuge de o confruntare directă, și nu a exclus totuși să se prezinte la evenimentul găzduit de SNSPA. Dncilă a mai spus că Iohannis „o urăște” pentru poziția ei verticală.
„Îi văd așa de speriați, încât nu știu ce să zic. Am văzut astăzi numai pentru faptul că aș putea merge acolo, au venit purtătorii de mesaje ai domnului Iohannis și au jignit, au venit cu un atac. E ceva care cred că nu a fost întâlnit în România de la Revoluție încoace. Vom analiza. Luăm în calcul ambele variante”, a spus Dăncilă, luni seară, la TVR.
Șeful statului a susținut că aceasta nu va fi primită dacă va veni la dezbaterea organizată marţi.
„Nu va fi primită (Viorica Dăncilă - n.r.), fiindcă nu este o dezbatere la care am invitat pe cineva. Este o discuţie cu jurnalişti, formatori de opinie, pe care eu am organizat-o, la care eu i-am invitat şi vom avea o discuţie aşezată, foarte interesantă, sper, despre mandatul care a trecut şi despre mandatul care sper să fie", a afirmat Iohannis, luni, la Ploiești.
Ulterior, Iohannis a spus în discursul său susținut la mitingul electoral de la Ploiești că, în esență, o dezbatere este un lucru onorabil între politicieni, dar nu vrea o dezbatere cu Viorica Dăncilă, pentru că reprezintă un partid nedemocratic, nereformat și un guvern care a întruchipat regimul toxic Dragnea-Dăncilă, ce i-a atacat pe români în stradă în 10 august 2018.
„Pe reprezentanta unui astfel de partid nedemocratic care, mai nou, aruncă acuzații xenofobe în spațiul public nu pot să o întâlnesc la o dezbatere. Despre ce să vorbim? Sigur, cineva poate răspunde că despre România și despre români. Da, România în plan extern a fost compromisă de această contracandidată a mea", a declarat Iohannis.
****
Școala Națională de Studii Politice și Administrative a anunțat că dezbaterea anunțată de președintele Klaus Iohannis va fi găzduită de SNSPA în Aula Bibliotecii Centrale Universitare. SNSPA a precizat că detaliile dezbaterii vor fi comunicate public imediat după ce acestea vor fi agreate de toate părțile implicate în organizarea evenimentului. Până la ora publicării acestei știri nu se făcuse însă nicio comunicare oficială, în spațiul public fiind lansate critici legate de formatul dezbaterii.
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a susținut la RFI că dezbaterea "va fi organizată după model american" și "vor putea pune întrebări între șase și nouă invitați".