Pe aceeași temă
UPDATE - Despre Inspecția Judiciară
Tudorel Toader: ”Eu spuneam la începutul lunii august că acolo este un conflict între faptul că cel controlat face regulile controlorului. Prin urmare, în proiectul de lege veți observa următoarea reglementare: prevederile legale cu privire la Inspectia Judiciara raman absolut nemodificate, pentru ca in partea finala a proiectului, la situatii tranzitorii, vedeti un alineat care spune ca Inspectia Judiciara va fi reglementata ca o institutie autonoma, separata, care sa nu fie nici la CSM, nici la Ministerul Justitiei, care sa aiba independenta functionala de a-si indeplini misiunea constitutionala", a spus Toader, in fata comisiei conduse de fostul ministru al Justitiei Florin Iordache.
”Aceasta solutie va rog sa va amintiti ca am enuntat-o si pe 23 august (cand a prezentat public proiectul de lege - n.red.). Am spus si atunci ca exista si a treia varianta, dupa sistemul italian sa devina autonoma. In 6 luni de la intrarea in vigoare a legii sa adoptam o lege speciala pentru inspectia judiciara si dvs veti decide", a adaugat Toader.
Ulterior, deputatul PSD Florin Iordache, fost ministru al Justitiei, care conduce comisia, s-a declarat de acord cu aceasta propunere. El a anuntat ca se va face un calendar de discutii.
Ce spunea Tudorel Toader pe 13 octombrie: ” În proiectul de lege căruia îi voi da drumul zilele viitoare veți vedea, la finalul proiectului, o dispoziție, propunere tranzitorie prin care voi spune că în șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi IJ se organizează ca entitate, autoritate distinctă, autonomă. Sigur că vor fi multe dezbateri — cine numește? cine controlează? cine îi face regulamentul? Cert este că actuala reglementare are incompatibilitate de principiu, normativă și, în același timp, una funcțională. Nu voi decide eu, eu doar propun, dar cel mai curând probabil eu voi propune ca Inspecția Judiciară să se afle sub controlul Consiliului de management strategic, consiliu format și coordonat de către ministrul Justiției, dar din care face parte procurorul general al republicii, președintele sau președinta Înaltei Curți, președintele sau președinta CSM. Și atunci, cu vot deliberativ egal, cei patru care sunt acum membri ai Consiliului de management strategic au vot egal, vor decide și Inspecția nu va fi politizată", a susținut Tudorel Toader, în cadrul ședinței Secției pentru procurori a CSM”.
Ceea ce nu spune ministrul justitiei si evita si liderii politici sa se pronunte este cine va numi in functii membrii Inspectiei judiciare, in special seful ei, si daca Inspectia va prezenta un raport parlamentului, asa cum s-a vehiculat la un moment dat. Se profileaza stratagema ca Inspectia, prin intermediul Consiliului de care vorbea Toader, sa se afle de fapt in subordinea parlamentului, care va numi seful institutiei.
UPDATE - Răspunderea magistraților
”Am încercat să reașezăm această instituție cu rol preventiv în matca constituțională. Să nu ne facem că nu vedem adevărul, realitatea. Sunt mulți condamnați pe nederept, multe erori judiciare și niciun magistrat nu a răspuns (...) Am eliminat termenul de un an de asumare a răspunderii magistratului și am înlocuit cu partea de drept comun. Din punctul nostru de vedere garanția pentru magistrați este aceea că nu-l cheamă în judecată cel condamnat. Cel condamnat dă în judecată statul, prin Ministerul de Finanțe cel care plătește”, a spus Tudorel Toader, la Parlament.
”In actuala reglementare, ministerul de finante nu s-a intors niciodata impotriva vreunui magistrat. Ministerul de finante, care plateste in numele statului trebuie sa se indrepte impotriva magistratului pentru recuperere, dar repet numai daca magistratul a actionat cu rea credinta si grava neglijenta. Garantia pentru magistrati este ca nu il cheama cetateanul in instanta, ci statul. Consideram ca nu este de natura sa sterbeasca independenta magistratului, insa este de natura sa il aduca pe magistrat sub semnul legii, responsabilitatii."
UPDATE - Despre numirea procurorilor sefi
”Avem o reglementare în vigoare și mai avem o recomandare a MCV. Din moment ce recomandarea MCV este să găsim o procedură robustă. Prin urmare, dacă MCV considera că actuala procedură este corectă, atunci nu ne mai cerea o nouă reglementare. Așadar, noi suntem obligați să găsim cea mai bună variantă. Prima problemă sensibilă rămâne în așteptarea avizului Comisiei de la Veneția, iar forma finală va fi cea pe care Comisia o va elabora”
Comisia de la Venetia s-ar putea pronunta cel mai devreme la inceputul lunii decembrie, existand insa riscul unei amanari de trei luni, pana anul viitor.
UPDATE Despre cariera magistratilor
"Am propus si ca procurorii sa nu mai poata sa devina judecatori la inalta curte direct, si nici judecatorii sa devina direct procurori - este ca si cum te-ai duce la medicul oftalmolog sa te trateze de boli de inima. Am propus mentinerea acestei posibilitati de trecere in acord cu decizia curtii, dar nu in primii 7 ani de activitate cand inca esti in formare.
Am propus eliminarea posibilitatii de promovare pe loc. Practica ne arata, cand au gradul de parchet, salariul de la Inalta Curte, si cand postul e vacant, spune nu, pentru ca 'e bine ca muncesc mai putin dar iau bani cu salariul precum cel de la Inalta Curte'. Statul te plateste pentru munca pe care o prestezi. Propunerea noastra - sa dea concurs dar sa fie platiti pentru activitatea pe care o pastreaza. ai grad de curte de apel dar lucrezi la judecatorie, iei bani pentru judecatorie."
UPDATE: "Ministerul Justitiei intentioneaza ca aceste doua infractiuni - abuzul in serviciu si neglijenta in serviciu - sa faca obiectul unui act normativ separat. Asa se explica faptul ca ministerul nu a formulat un punct de vedere", a afirmat Mot in cadrul dezbaterilor comisiei speciale pentru punerea in acord a codurilor penal si de procedura penala cu deciziile de neconstitutionalitate ale CCR
Tudorel Toader își susține miercuri, în comisia specială condusă de predecesorul Florin Iordache, pachetul de modificare a legilor Justitiei, dupa de coalitia a decis ca acesta sa nu mai fie asumat de guvern ci de coaliția majoritară, ca inițiativă parlamentară.
Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului lui Toader și a atras atenția că proiectul privind modificarea legilor Justiţiei „nesocoteşte” în aspecte esenţiale garanţii fundamentale privind funcţionarea sistemului judiciar şi contravine dispoziţiilor constituţionale.
Aceste argumente se regăsesc în avizul negativ dat de CSM proiectului de modificare a legilor justiției lansat de ministrul Tudorel Toader şi transmis acestuia odată cu hotărârea care conţine motivele ce au fundamentat avizul negativ emis asupra proiectului de modificare a acestor legi..
„Proiectul nesocoteşte în aspecte esenţiale garanţii fundamentale privind funcţionarea sistemului judiciar, contravenind dispoziţiilor constituţionale”, arată CSM în textul hotărârii de respingere a proiectului lansat de Tudorel Toader, care spune că relevante în acest sens sunt reglementările privind reorganizarea Inspecţiei Judiciare, prin preluarea în cadrul Ministerului Justiţiei.
CSM arată că activitatea instanţelor judecătoreşti nu poate fi controlată de structuri care fac parte din autoritatea executivă şi că propunerea ministrului Justiţiei încalcă dispoziţiile constituţionale privind independenţa justiţiei şi separaţia puterilor în stat.
Ce i-a nemulţumit pe membrii CSM care au decis respingerea proiectului:
- asigurarea managementului bugetar al instanţelor de judecată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum prevede articolul 136 din Legea 304/2004 pe care ministrul Justiţie a propus să-l abroge, asigură principiul constituţional al independenţei justiţiei.
„S-a arătat că este indubitabil faptul că principiul independenţei justiţiei implică o serie de garanţii, cum ar fi, printre altele, garanţiile financiare, independenţa administrativă a magistraţilor, precum şi independenţa puterii judecătoreşti faţă de celelalte puteri în stat”, explică CSM.
- răspunderea patrimonială a magistraţilor pentru erorile judiciare, potrivit căreia se impune statului obligaţia de a exercita o acţiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului pentru acoperirea prejudiciului creat în urma unor erori judiciare, spunând că aceasta „ridică probleme de constituţionalitate”.
„Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că exercitarea dreptului la acţiunea în regres trebuie să fie lăsată în continuare la latitudinea titularului acţiunii – statul şi nu să devină o abligaţie, aceasta fiind regula generlă de drept în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de către titularii acestora”, spun magistraţii.
- condiţiile de acces în magistratură propuse de ministrul Justiţiei, respectiv vârsta minimă de 30 de ani şi vechime de minim 5 ani în profesie, CSM spune că acest lucru poate duce la scăderea calităţii profesionale a magistraţilor.
„Sistemul propus îi va obliga pe absolvenţii de drept să se orienteze către alte profesii juridice, în special către profesiile liberale. Este greu de crezut că aceştia, după vârsta de 30 de ani şi după o experienţă profesională de minimum 5 ani, dacă au reuţit să se adapteze acelei profesii şi au început să obţină rezultate bune şi un venit încurajator, vor renunţa la o carieră în curs de consolidare, cu reale premise de dezvoltare, pentru a începe o altă carieră, în magistratură”, explică CSM, care mai spune că inconvenientul vârstei tinere şi lipsei de experienţă a magistraţilor poate fi remediat prin alte măsuri, precum creşterea perioadei de stagiatură sau cea a pregătirii profesionale în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.
- procedura de concurs propusă de ministrul Justiţiei pentru promovarea în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor - nu este sustenabilă în practică, pentru că presupune evaluarea lucrărilor întocmite de toţi candidaţii care au promovat proba scrisă.
Magistraţii mai spun că salarizarea judecătorilor şi procurorilor care promovează pe loc încalcă principiul egalităţii în faţa legii, pentru că tratează diferit categoria magistraţilor în raport cu alte categorii profesionale, pentru care promovarea în funcţii, trepte şi grade aduce şi o majorarea corespunzătoare a salariului.
„O astfel de măsură este o soluţie discriminatorie, în condiţiile în care în tot sistemul bugetar există sistemul promovării în trepte şi grad sau în funcţie şi grad, care are impact asupra salarizării. (...) Această măsură reprezintă o intruziune în statutul magistratului, fiind astfel neconstituţională”, se arată în documentul emis de CSM.
- procedura de numire în funcţiile de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), CSM spune că propunerea ca numirile să se facă de către ministru, deci la nivel politic, va aduce dezechilibru, pentru că nu se va mai baza pe un mecanism tripartit format din ministrul Justiţiei, ca reprezentant al Guvernului, preşedintele României, ales de cetăţeni şi CSM, format din reprezentanţii magistraţilor şi societăţii civile.
„Îmbunătăţirea actuale proceduri nu se poate realiza prin accentuarea rolului decisiv al ministrului Justiţiei şi excluderea din acest proces a preşedintelui României, ci, dimpotrivă, aşa cum s-a propus de CSM în cursul anului, prin limitarea rolului ministrului Justiţiei în această procedură şi conferirea unui rol determinant CSM, ca garant al independenţei justiţiei”, explică magistraţii.
- înlăturarea posibilităţii magistratului de a se reîncadra în funcţie după pensionare pe motivul evitării cumulării pensiei de serviciu cu indemnizaţia de magistrat, duce la probleme privind ocuparea posturilor vacante din sistem, la instanţele sau parchetele la care nu există posibilităţi reale de ocupare a posturilor prin alte modalităţi.
Proiectul de modificare a Legilor justiţiei cuprinde mai multe propuneri de reglementare noi sau diferite de cele existente în forma anterioară care nu au fost supuse consultării sistemului judiciar, avertizează CSM.
Avizul CSM este consultativ. Modificările la legile Justiţiei au fost criticate de asociaţiile magistraţilor, de preşedintele Klaus Iohannis, iar Ambasada SUA şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la unele dintre prevederi, ambasadorul ţinând să precizeze că-şi menţine cele spuse în comunicatul din 23 august, când, a atras el atenţia, nu a exprimat punctul de vedere personal sau al ambasadei, ci, contrar uzanţelor, al Administraţiei SUA.
Forumul Judecătorilor respinge proiectul lui Toader
Mai mult de jumătate din magistrații din România, reuniți în Forumul Judecatorilor din Romania au semnat un memoriu în care i-au cerut premierului Mihai Tudose si ministrului justitiei, Tudorel Toader, sa retraga proiectul referitor la modificarea legilor justitiei. Ei au cerut initierea unui “dialog concret si efectiv cu magistratii” pentru imbunatatirea cadrului legislativ.
“Chiar dacă proiectul conține și propuneri ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale magistraților ori ale asociațiilor profesionale, formulate de-a lungul timpului, acestea reprezintă simple corecții ale sistemului actual, pregătirea neserioasă a unui veritabil „experiment judiciar”, în lipsa oricăror studii și prognoze, putând determina consecințe foarte greu sau chiar imposibil de remediat.
Prin urmare, având în vedere voința majorității covârșitoare a magistraților, vă solicităm, pentru înlăturarea oricăror dubii privind deturnarea acestui proiect în defavoarea magistraturii, să dispuneți retragerea sa (respingerea în Guvern, după caz, evitând înaintarea în Parlament), cerând Ministrului Justiției să inițieze și să dezvolte un dialog concret, efectiv, cu magistrații, Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, pentru a îmbunătăți cadrul legislativ, după efectuarea studiilor de impact cuvenite și după prezentarea unor motivări serioase și credibile referitoare la modificările propuse, în scopul modernizării justiției, în acord cu Mecanismul de cooperare și verificare”, se arata in memoriul pregatit de Forumul Judecatorilor din Romania”, se arata in memoriul propus de Forumul Judecatorilor din Romania.
In opinia judecătorilor, modificarile de esenta propuse de Ministrul Justiției “încalcă flagrant Mecanismul de cooperare și verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic.” Aceste propuneri odată intrate în vigoare, se mai arata in textul Memoriului, vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților pentru o perioadă îndelungată și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar, aspecte ce au fost condamnate de Comisia Europeană în repetate rânduri.
Tudorel Toader ignoră avizul negativ dat de CSM proiectului său de legi ale Justiţiei
"N-ai ce să rescrii acolo. E vorba doar de câteva soluții, puncte asupra cărora părerile sunt diferite. În rest există o convergență. Eu mă așteptam să primesc de la CSM avize punctuale pe fiecare propunere legislativă, nu unul în bloc, dar este opțiunea dânșilor, ne raportăm la tehnica legislativă, la Constituție, iar proiectul de lege își va urma, cu anumite modificări, parcursul", a declarat ministrul Toader, citat de Agerpres.
În ceea ce privește avizul negativ dat de magistrații CSM, ministrul Justiției a spus că este rezervat în ceea ce privește avizul dat, chiar dacă acesta este unul consultativ.
"Am anumite rezerve față de acest aviz negativ, consultativ fiind, pentru că în proiectul de lege Ministerul Justiției a reținut foarte multe dintre propunerile formulate chiar de către CSM. Cele mai multe propuneri vin de acolo. Înțeleg, prin urmare, că CSM a dat aviz negativ pe soluții propuse de CSM. Proiectul de lege propune modificări pentru punerea de acord a legilor justiției cu deciziile Curții Constituționale. Nu poțida aviz negativ, nu poți spune că nu ești de acord cu o modificare ce transpune deciziile Curții Constituționale", a declarat ministrul Justiției.
Tudorel Toader a recunoscut totodată că "e adevărat că proiectul de lege propune modificarea multor soluții legislative pe care le-am apreciat, dar Parlamentul va decide dacă nu cumva sunt anumite privilegii".
"Acela de a te pensiona din judecător, procuror, azi, de a te reîncadra mâine-poimâine tot pe post de judecător, procuror, dar pe o altă procedură decât cea de la CSM, acela de a fi procuror la Parchetul de pe lângă Judecătorie cu grad și salariu de Parchetul de cel mai înalt nivel, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, acela de a deține spațiu locativ aparținând Ministerului Justiției și după pensionare sau după decesul fostului magistrat. Sunt multe soluții în actuala redactare pe care eu am propus să fie eliminate pentru că se creează acest decalaj, acest privilegiu în fața legii. Ele sunt propuneri în revenire în parametrii normalului, dacă mă pot exprima așa, parametri în care orice persoană se raportează la exigențele constiuționale", a mai spus ministrul Justiției.
