Isărescu despre „taxa pe lăcomie”: O trăsnaie. Nici nu știi de unde să o apuci

Laurentiu Gheorghe | 08.01.2019

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avut o reacție neașteptată față de OUG „taxa pe lăcomie”, despre care a spus că-i o trăsnaie, impactul acesteia fiind foarte serios, de miliarde de euro.

Pe aceeași temă

Într-o conferință de presă la sediul Băncii centrale, Isărescu a spus că va cere Guvernului întrunirea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială, unde BNR ar putea face propuneri, sugestii de modificare ale acestei ordonanțe. „Impactul Ordonanței este de câteva miliarde de euro. Noi nu putem schimba Ordonanța, dar putem face sugestii. Ne-a luat și pe noi prin surprindere”, a spus guvernatorul BNR.

Ministrului de Finanțe, Eugen Teodorovici, i-a transmis că afirmația precum că BNR face presiuni asupra băncilor să nu scadă ROBOR este „o aiureală”. „Noi nu facem presiuni. Noi mișcăm dobânda în sus și în jos, că asta-i instrumentul nostru de lucru, de politică monetară. Asta e o aiureală, că am făcut presiuni”, a declarat Isărescu, într-un limbaj neobișnuit de tranșant la adresa Guvernului.

Guvernatorul BNR nu l-a slăbit pe Teodorovici, spunând că nu a primit nicio invitație scrisă pentru a merge la discuții la Ministerul Finanțelor și a ținut să-i reamintească că există cadrul legal pentru analiza ordonanței de urgență: Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială. „Aceste discuții nu se fac la o șuetă la TV. Cel mai bine ar fi să discutăm serios în cadrul legal, în Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială, Să nu discutăm pe grafice colorate, nu facem șuetă la TV.”

Mugur Isărescu a criticat lipsa de consultare a guvernului cu industria bancară și a spus că taxa pe activele bancare va avea un impact și asupra politicii monetare, care este atributul BNR: ”Principalul element de nemulțumire e că atunci când iei asemenea măsuri se discută cu industria, așa spune Constituția. Discuți cu industria, nu vii cu o bombă d-asta greu de înțeles. Cred că dl ministru de Finanțe va discuta cu industria, au și nelămuriri, avem și noi, sunt părți din lege pe care nu le înțelegem. În mod normal, o asemenea lege se discuta mai întâi în Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială, și vom avea o solicitare în acest sens. Am citit și pe față și pe dos Ordonanța, știm foarte bine că e an electoral și înțeleg ce e aceea o constrângere politică” a răspuns Isărescu.

De asemenea, Isărescu a mai spus că scăderea Robor nu are legătură cu taxa pe active impuse băncilor și care este corelată cu acest indicator.

”Ratele Robor pe termen scurt sunt foarte sensibile la lichiditatea din piață. Cele pe termene mai lungi depind și de lichiditate și de evoluția dobânzilor pe termen scurt dar depind și de percepția analiștilor. Iar astă-vară s-a conturat această încredere că inflația va veni în jos iar anticipațiile inflaționiste au fost în scădere. Dacă vă uitați la evoluția Robor pe termene mai îndelungate veți vedea că indicele scade ușor din septembrie. Nu are deloc legătură cu taxa pe bănci”, a declarat la finalul briefingului de presă de marți Guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

”Principalul element de nemulțumire este faptul că taxa a fost legată de ROBOR și faptul că nu s-a discutat clar cu industria. În mod normal o asemenea Ordonanță trebuia prezentată în Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială și vom face o solicitare în acest sens”, a mai precizat Isărescu.

Comunicatul BNR privind decizia de politică monetară:

Rata anuală a inflației IPC a coborât la 3,43% în noiembrie 2018 (de la 5,03% în luna septembrie și 4,25% în octombrie), revenind în intervalul de variație al țintei staționare, pe fondul unor efecte de bază şi al conduitei atent calibrate a politicii monetare. Efectele de bază dezinflaţioniste au marcat în principal evoluţia preţurilor volatile şi a celor administrate, influenţate şi de scăderile consemnate în luna noiembrie pe segmentul combustibililor și pe cel al legumelor și fructelor.

Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) și-a accentuat ușor traiectoria descendentă, scăzând la 2,5% în noiembrie, de la 2,78% în luna septembrie. Descreşterea a continuat să fie determinată în principal de segmentul produselor alimentare procesate și de cel al serviciilor, sub influenţa unor efecte de bază și a evoluţiei cursului de schimb al monedei naționale în raport cu euro din luna noiembrie.

Rata medie anuală a inflației IPC în luna noiembrie și-a menținut nivelul de 4,6% consemnat în luna octombrie (de la 4,5% în luna septembrie); un parcurs similar a urmat și rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, care și-a păstrat nivelul de 4,0% atins în luna octombrie (de la 3,8% în luna septembrie).

Creșterea economică în trimestrul III 2018 a continuat să se accelereze ușor în termeni anuali, până la 4,3%, de la 4,1% în trimestrul anterior, exclusiv pe seama creșterii mult peste așteptări a producției agricole. Pe partea cererii, contribuția majoritară la creșterea PIB a continuat să aparțină variației stocurilor, urmată de cea a consumului gospodăriilor populaţiei, în timp ce formarea brută de capital fix și-a diminuat aportul negativ.

Exportul net și-a mărit contribuția negativă la dinamica PIB, pe fondul încetinirii relativ mai pronunțate a creșterii exporturilor de bunuri și servicii, determinând, alături de deteriorarea balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, accelerarea creșterii deficitului de cont curent față de perioada similară a anului anterior.

Cele mai recente date statistice indică evoluţii mixte în luna octombrie 2018, comparativ cu trimestrul III: dinamică anuală în creștere a activității din comerțul cu amănuntul și serviciile prestate populației, persistența declinului lucrărilor de construcții, temperarea ritmului de creștere a producţiei industriale concomitent cu reaccelerarea creșterii comenzilor noi în industria prelucrătoare.

Cotațiile relevante ale pieței monetare interbancare şi-au restrâns ecartul pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară în ultimele două luni din 2018, iar cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil până spre finalul anului 2018.

Creditul acordat sectorului privat și-a accelerat creșterea anuală în luna octombrie, iar în luna noiembrie s-a temperat ușor, media acestei creșteri rămânând marginal superioară celei din trimestrul III. Evoluția a fost susținută de relativa revigorare a dinamicii creditului acordat societăților nefinanciare – pe seama componentei în valută – , precum și de prelungirea ritmului înalt de creștere al celui destinat populației, în ușoară încetinire totuși față de trimestrul III. Ponderea creditului în lei în total credit neguvernamental s-a majorat la 65,6% în luna noiembrie, de la un minim de 35,6% în mai 2012.

Cele mai recente evaluări relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei și a menținerii ei pe orizontul foarte scurt de timp uşor sub limita superioară a intervalului țintei de inflație, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2018.

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației sunt amplificate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, şi de conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune. Relevante sunt şi conduita politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019, precum și caracterul intempestiv și conținutul setului de măsuri fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie.

În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,50% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50% pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 15 ianuarie 2019, la ora 15:00. Conform calendarului anunțat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 februarie 2019, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a atacat dur Ordonanta Teodorovici, in special masura privind instituirea unei taxe pentru banci, asa numita "taxa pe lacomie".

Isarescu a criticat Ministerul de Finante ca nu a discutat cu industria bancara inainte de a lua aceasta decizie si precizeaza ca exista numeroase nelamuriri cu privire la aplicabilitatea taxei. Chiar si BNR, spune el, are dificultati in a intelege ordonanta.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22