Isărescu: Cei 3,5 milioane de români plecați au trimis în țară 3,8 mld. euro în 2017

Redactia | 08.06.2018

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că este dificil pentru ei să calculeze exact nivelul remitenților, pentru că o bună parte nu se efectuează prin intermediul băncilor. Însă se observă o tendință pozitivă prin creșterea sumelor trimise pentru mici investiții productive.

Pe aceeași temă

 

 

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că analiza fluxurilor de bani de la românii plecați în străinătate poate arătă detalii importante. Astfel, se pot identifica regiunile cu cele mai mari remitențe, pe de o parte și de cealaltă parte, regiunile de unde au plecat cei mai mulți români.

 

În al doilea rând se observă că dacă inițial au fost trimiși bani pentru a-și susține familiile rămase acasă, în prezent se observă că remiterile sunt pentru mici investiții. „Din patriotism local, din patriotism general, din nevoie, din aspiraţie”, a spus vineri Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la o conferință de specialitate.

 

„Analiza remitenţelor băneşti ale românilor din străinătate arată că unii au trimis bani în ţară pentru a începe activităţi de afaceri, iar acesta este un lucru foarte bun. Acelea chiar sunt investiţii, investiţii productive” a mai spus Isărescu.

 

Conform datelor BNR, remitențele bănești ale românilor din străinătate au fost de 3,79 miliarde euro în 2017, în creștere față de 2016 când au fost de 3,15 miliarde euro.

 

În primul trimestru, valoarea acestora s-a cifrat la 720 milioane de euro. Aceste remitențe dau și o aproximare relativ exactă a celor plecați să lucreze în afara țării: în jur de 3,5 milioane de români.

 

"Această instituţie se ocupă de statistica balanţei de plăţi, această instituţie înţelegând Banca Naţională a României, şi statistica balanţei de plăţi este o statistică dificilă. De câţiva ani o facem nu pe bază de date bancare, adică cerem băncilor date despre plăţile şi încasările externe, ci o facem pe bază de studii. Trimitem oameni care se duc la rădăcina plăţilor şi încasărilor externe, adică la întreprinderi. Este o activitate extrem de laborioasă. Ori în balanţa de plăţi a României o să vedeţi cifrele, o bună parte din balansarea deficitului comercial al României vine de la remiterile românilor din străinătate", a declarat Mugur Isărescu.

 

Potrivit Guvernatorului, o parte din migranţi au plecat din sate, din comune şi probabil vor să deschidă la întoarcerea în ţară, ei sau rudele lor, afaceri în agricultură. Acest lucru ar avea un efect pozitiv extraordinar asupra României cel puţin din două motive. Primul ar fi că potenţial agricol al României este subvalorificat şi în al doilea rând că alături de investiţiile mari, la fel de importante, poate chiar mai bune, ar fi şi investiţiile mici care ar stabiliza forţa de muncă şi ar duce la unităţi antreprenoriale de natură să valorifice resursele locale. ”Sunt și eu curios care e potențialul de investiții al romnânilor din afara țarii!”, a încheiat Isărescu.

 

Remitențele - sau banii trimiși în țară de către românii care lucrează în străinătate - sunt foarte greu de măsurat cu precizie, existând situații în care aceștia nu parvin rudelor prin intermediul băncilor sau firmelor de transfer rapid, ci la plic prin șoferii de autocare, cash transmis prin prieteni sau colegi care se întorc în țară sau chiar proceduri mai sofisticate: românii își fac un card la o bancă străină, vin cu cardul și îl lasă unei rude din țară, iar cardul este alimentat tot din străinătate, fără a fi luat în vreo evidență națională.

 

Experții în migrație spun că nivelul remitențelor poate fi cel mult un proxy pentru intenția de a reveni în țara a celui care trimite bani. Remiterea de sume consistente poate fi asociată cu ipoteza construcției unei case sau a intenției ferme de revenire în România, în vreme ce remiteri în scădere poate fi asociată cu ipoteza inversă.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22