Istoricul Adrian Niculescu propune o lege care să condamne negarea Revoluţiei din 1989

E.b. | 16.12.2016

Am primit la redacţie un apel al conf. dr. Adrian Niculescu (SNSP, Facultatea Științe Politice) către viitorul Parlament, legat Revoluţia din 1989, pe care-l publicăm intergral. Precizăm că respectivul apel reprezintă punctul său de vedere.

Pe aceeași temă

 

Catre noul Parlament al României

 

În ajunul alegerii noului Parlament, și în preajma celei de-a XXVII-a aniversări a Revoluției Române din Decembrie 1989, în fața intensificării îngrijorătoare, în progresie geometrică, a atacurilor și a insultelor celor mai grosiere și mai imunde la adresa Revoluției[1], moment crucial, veritabilă oră astrală, care, alături de Marea Unire din 1918, constituie ”cea mai mare faptă istorică a poporului român” (după celebra expresie a fostului disident maghiar, născut în România, filosoful Gaspar Miklos TAMAS), ce se află la însăși rădăcina Libertății si a Democrației restituite a României de azi - fiind înscris și-n Constituția Tării (art. 1, alineat 3) -, tocmai în virtutea și a acestei prevederi constituționale, subsemnații, respectuos, cer noului Parlament să voteze o lege care să condamne negarea Revoluției și să asigure, deci, protecția legală pentru Revoluția Română din Decembrie 1989, după modelul, deja existent în numeroase țări, al punerii sub scutul Legii a Holocaustului și a Genocidului împotriva poporului armean.

 

Există o singură certitudine: Revoluția, victorioasă la 22 Decembrie 1989, a răsturnat regimul totalitar criminal comunist și a reinstaurat Libertatea și pluralismul. Democrația este un proces ce se deprinde în timp. Libertatea este, însă, premisa fundamentală a acesteia. Istoria ne învată că o astfel de răsturnare de regim politic / ”orinduire socială” nu se poate face decît printr-o Revoluție! Prin forța lucrurilor, TOATE revoluțiile sînt ȘI lovituri de stat. Puține lovituri de stat sint, însă, ȘI revoluții! Este un adevăr de netăgăduit. ACESTA ESTE ȘI TEMEIUL DEMERSULUI NOSTRU.

 

Atacurile împotriva Revoluției nu sînt numai anti-constituționale, dar sînt și autentice acțiuni anti-naționale. Mai exact, atentate la Istoria națională, la Adevăr și la chiar baza Libertății, recucerite prin sacrificii de sînge, în Decembrie 1989, de către poporul român. Ele subminează și compromit din temelii, pe termen lung, întregul edifici al democrației românești si însăși construcția unei societăți pluraliste sănătoase... Revoluția Română, care a readus Libertatea Națiunii, a ajuns cel mai pîngărit și maculat episod din istoria noastră. Batjocorirea Revoluției (”bulibășală”, ”aglomerație”, ”lovitură de Stat”, ”meciul Dinamo-Steaua”...), jignitoare pentru bunul simț, ca și ”reanalizarea, ”reevaluarea și ”reabilitarea comunismului – în special a național-comunismului ceaușist! - a devenit nu numai un clișeu abuzat și răs-abuzat, dar chiar și un veritabil ”sport național”... E scandalos, precum o victorie postumă a ceaușismului ca, la 27 ani de la Revoluție, tezele acestuia (”agenturili străine”) să devină axiome quasi-generalizate... E ofensator pentru poporul român și, cum afirma d.l Andrei PLEȘU, ”pur și simplu anti-patriotic”, să afirmi că românii aveau nevoie ca străinii - în speță sovieticii! – să le spună că la noi în țară era rău și să-i incite la revoltă, și, încă și mai grav, să insinuezi că le plăcea Ceaușescu și că nu ei, românii, și-ar fi dorit răsturnarea regimului... DEMOCRAȚIA, PRIN DEFINIȚIE, NU CENZUREAZĂ PE NIMENI ȘI NIMIC. Totuși, teoriile conspiraționiste, tezele ceaușiste reluate și colportate, n-au nici o legătură cu libera cercetare științifică, pe care, de altfel, semnatarii, mulți istorici, nu intenționează, în nici un fel, să o îngrădească!

 

O astfel de lege ar reprezenta un act civic indispensabil de asanare morală, în România de azi care, în ciuda libertății absolute - post-1989 - a cuvîntului și a tiparului, pare tot mai dezorientată, în special în rîndul tinerilor, ce, primii, cad pradă tuturor falsificărilor, manipulărilor și a dezinformărilor...

 

București, la 30 Noiembrie 2016

 

Conf. Dr. Adrian NICULESCU (S.N.S.P.A., Facultatea de Științe Politice), profesor de istorie, fost militant, din 1983, al Exilului democratic românesc, fost corespondent oficial al Postului de radio Europa Liberă, în Italia (1984-1996)

 

Text apărut în Revista 22, on line, la 20 XII 2016. Semnăturile aderenților se adună la inițiator.

Primii semnatari:

Vartan ARAKELIAN, scriitor, realizator de televiziune,

Liviu BĂCANA, revoluționar, Timișoara,

Mădălin HODOR, istoric, consilier superior (C.N.S.A.S.),

Claudiu IORDACHE, membru fondator al Frontului Democratic Român,

Prof. Dr. Miodrag MILIN, istoric (Universitatea din Timșoara),

Prof. Dr. Liviu ROTMAN, istoric (S.N.S.P.A., Facultate de Științe Politice, București),

Au aderat:

Prof. Dr. Emil CONSTANTINESCU, Președinte al României, 1996 – 2000;

Prof. Dr. Zoe PETRE, istoric, fost consilier prezidențial, fost decan al Facultății de Istorie (Universitatea din București),

Prof. Dr. Magda CÂRNECI, istoric și critic de artă (Universitatea Națională de Arte Plastice – București), președintă a PEN Club – România, președintă a Grupului pentru Dialog Social)

Radu COSAȘU, scriitor, București,

Dan A. PETRE, istoric, Director general al Institutului Diplomatic Român, fost consilier prezidențial, fost Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe, București,

Dr. Monica TATOIU, matematician, om de televiziune, București – Timișoara,

Prof. Dr. Coman LUPU (Facultatea de Limbi Străine, Universitatea din București),

Prof. Dr. Andreea VLĂDESCU (Facultatea de Litere, Universitatea Spiru Haret, București),

Lect. univ. dr. Claudiu CRĂCIUN, politolog (Facultatea de Științe Politice, S.N.S.P.A., București),

Prof. dr. Lucian NĂSTASĂ – KOVACS, istoric, cercetător științific gr. I (Director al Muzeului de Artă, Cluj, Director al Școlii Doctorale de Relații Internaționale, Universitatea Babeș - Bolyai, Cluj),

Dr. Vasilica LUNGU, arheolog clasicist, cercetător științific. gr. II (Institutul de Studii Sud-Est Europene, Academia Română, București),

Pavel ȘUȘARĂ, istoric și critic de artă, scriitor, București,

Prof. Dr. Moscu COPEL, regizor (Universitate Națională de Arta Teatrală și Cinematografică, București),

Dr. Marius OPREA, istoric, inițiator și fost prim director general al I. I. C. C. R.

Dr. Sorin DIMITRIU, Președinte al Camerei de Comerț a României, fost ministru,

Dr. Antonie POPESCU, avocat,

Conf. Dr. Iulian FOTA, fost consilier prezidențial,

 

[1]v., din noianul de exemple, seria de articole apărute în Evenimentul Zilei, 14 – 31 XII 2015, sub genericul Lumini și Umbre – un nume deloc întîmplător, similar cu cel al revistei omonime a ”veteranilor din Serviciile Române de informații”, dar și al unui fost program B-1 TV! -, unde, de pildă, generali de Securitate ca Aurel ROGOJAN, Iulian VLAD sau Vasile MĂLUREANU insinuau enormități, aflam că opozanți de prestigiu, de talia unor Andrei PLEȘU sau Mircea DINESCU, s-ar fi găsit în solda ambasadei sovietice contra ”votcă și caviar”, sau insanități precum că Revoluția ar fi avut drept scop ”dezmembrarea României”, ”argumentate” inclusiv cu citate din sinistrul șef legionar Horia SIMA!; astfel de dezinformari au patruns pînă și-n Tratatul Academiei Române - Istoria Românilor, vol. X, România în anii 1948-1989 (Dinu C. GIURESCU, coordonator), București, Ed. Enciclopedică, 2013 (pp. 489 – 495 și passim – v recenzia lui Bogdan MURGESCU, Studii si Articole de istorie, tom LXXXI, 2014, pp. 267 - 271); toptanul de volume-maculatură scrise de diletanți ca Grigore CARTIANU, sau de grafomani ca Alex Mihai STOENESCU (sub-inginer, căruia i s-a respins acordarea titlului de doctor, el se folosește, totuși, ocazional, de inexistentul titlu de ”dr. ist.”!) – informator performant al Securității, dovedit / confirmat prin sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție, definitivă si irevocabilă, Nr. 1167 / 3 IV 2014, primul din top cinci informatori, după clasificarea realizată de N. C. MUNTEANU, din Revista 22, în pagina întîi, acum cîțiva ani; documentarele TVR despre Revoluție, de Cornel MIHALACHE; cifrele, mereu în creștere, de la o em. la alta, de ”turiști KGB” date, periodic, la diverse TV, de dl TRONCOTĂ; dialogurile aberante Al CUMPĂNAȘU (ce se mira de dizolvarea Securității ”cînd țara era în primejdie”, de parcă ar fi fost vorba despre security de la Mall Băneasa!...) – Costin GEORGESCU (”Iulian Vlad a fost arestat direct de KGB, pe 22 Dec., sub supravegherea ambasadorului sovietic”!); seria emisiunilor Realitatea TV din 26 II, 27 și 28 III 2016 – la 26 II, dl Cozmin GUȘA a calificat Revoluția drept ”complot KGB-isto - budapestan”!-, respectiv 5, 12 și 19 XI 2016, realizator: Octavian HOANDRĂ (care, deși spune că ar fi fost frontierist pre-1989, repetat, s-a declarat ”schilodit” de Revoluție, ”episod petrecut după scenarii străine, fără voia poporului român”!) – acestea din urmă marcate de afirmațiile d.lui Florian BICHIR, că Revoluția ar fi fost ”o a treia invazie sovietică, după 1877 și 1944!”, ca și de apariția unor cunoscuți foști ofițeri din Securitatea ceaușistă, de tipul col. Filip TEODORESCU (în em. din 27 III 2016, afirma, făra a clipi, ca ”în 22 Dec. 89, un avion militar USA îl aștepta, la Băneasa, pe Ceaușescu, pt a-l scăpa din ghearele KGB”!) și Radu TINU, șeful Securității din Timișoara - ceea ce, după mărturiile unor personalitați precum Claudiu IORDACHE sau Liviu BĂCANA, au și cauzat, indirect, atacul subit și decesul, recent, al unuia dintre marii eroi ai Revoluției timișorene, primul care, la 20 XII 1989, s-a adresat mulțimii și a declarat Timișoara Oraș Liber, devenind liderul Frontului Democratic Român, întîiul organism politic născut din Revoluție: prof. univ. dr. Lorin FORTUNA... – etc. Inițiativa de față, și Legea care ar rezulta, s-ar cuveni să poarte numele lui Lorin FORTUNA...

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22