Pe aceeași temă
Curtea Constituţională a reluat joi discuţiile privind validarea rezultatului referendumului pe justiție din 26 mai, pe ordinea de zi a şedinţei aflându-se şi cele cinci contestaţii referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea consultării populare.
Cele cinci sesizări au fost depuse de persoane fizice și un sindicat, care reclamau diverse aspecte de neconstituționalitate au fost și ele respinse ca nefondate.
Pe 12 iunie, judecătorii constituţionali au decis amânarea dezbaterii, după ce pe rolul CCR fusese înregistrată o contestaţie în care se cerea infirmarea rezultatelor referendumului.
În 13 iunie, președintele CCR, Valer Dorneanu, a transmis Biroului Electoral Central (BEC) o adresă prin care a cerut o serie de lămuriri suplimentare despre referendumul pe Justiție din 26 mai, acesta arătându-se interesat de ce este diferit numărul votanților la cele două întrebări puse de șeful statului.
Printre lucrurile pe care Valer Dorneanu le-a cerut a fi lămurite s-au numărat:
de ce BEC a utilizat sintagma ”lista pentru referendum” în loc de ”listele electorale permanente”
de ce există diferențe între numărul votanților la întrebarea 1 și a celor de la întrebarea 2
cum a fost stabilit numărul votanților la referendum, astfel încât au rezultat diferențe între românii care au votat la o întrebare și care la cealaltă.
Pe 14 iunie BEC i-a răspuns lui Valer Dorneanu în legătură cu nelămurirea acestuia referitoare la numărul diferit de alegători la cele două întrebări ale referendumului pe justiție, precizând că situația este cauzată de ”erori de înscriere”, dar și de o scăpare legislativă.
