Judecatorul Dumbrava critica lipsa de reactie a statului roman fata de situatia din Turcia

Dora Vulcan | 22.07.2016

Justificarea "geostrategică" a statului român, prin instituţiile sale fundamentale, nu explică în niciun fel lipsa de reacţie în faţa unui precedent extrem de periculos cum e situaţia din Turcia, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al CSM.

Pe aceeași temă

 

 

 

"Instituţiile statului român au datoria să aibă o poziţie neechivocă în raport cu aceste încălcări ale statului de drept în Turcia. Mă aşteptam ca România, prin reprezentanţii săi, să aibă o poziţie fermă şi neechivocă în raport cu derapajele de la democraţie din Turcia. Nu s-a întâmplat. Lipsa de reacţie nu e de bun augur, în condiţiile în care în apropierea graniţelor României statul de drept este pus sub semnul întrebării", a spus judecătorul Dumbravă, care este şi reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în Comitetul Executiv al Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare (ENCJ).

 

 

Judecătorul spune că este "tragic" faptul că "deţinătorii de azi ai puterii (absolute) în Turcia îşi justifică acţiunile profund antidemocratice tocmai pentru apărarea democraţiei: ei pretind ca apăra democraţia, că respectă valorile de drept, dar suspendă şi arestează judecători şi procurori, funcţionari publici, profesori".

 

 

"Nu am nicio îndoială să spun că suspendarea/arestarea celor 2745 de judecători şi procurori a fost premeditată. Coincidenţa nefastă constă în faptul că în cei nici doi ani de când actuala putere politică din Turca şi-a impus proprii oameni în justiţie, prin numirea lor în Înaltul Consiliu Judiciar, au fost transferaţi sau suspendaţi din funcţie peste 2700 de judecători şi procurori. Adică tot ataţia căţi au fost arestaţi/suspendaţi imediat după puciul eşuat. Cu alte cuvinte, coincidenţa vorbeşte de la sine, adică lista celor 2745 de judecători şi procurori era dinaintea puciului stabilită şi pusă în practică prin transferul judecătorilor şi procurorilor la sute, mii de kilometri de locul în care-şi desfăşurau activitatea", a mai declarat, pentru MEDIAFAX, judecătorul Dumbravă.

 

 

Dumbravă a amintit că ENCJ, organizaţia "care reprezintă consiliile judiciare din Uniunea Europeana a luat poziţie fermă faţă de derapajele din Turcia, atât în luna iunie prin declaraţia de la Varşovia, cât şi imediat după puciul eşuat, iar în acest cadru, România, prin CSM care este membru al board-ului, "a atras atenţia asupra pericolelor la adresa democraţiei europene prin abuzurile care se comit în Turcia la adresa statului de drept".

 

 

"Un stat european nu poate funcţiona democratic fără o justiţie independentă. Aşa cum nu poate funcţiona fără un aparat de funcţionari competent şi ferit de amestecul puterii politice. Sau fără educatori şi profesori. Subordonarea instituţiilor fundamentale ale statului unor interese politice sau personale e greu de imaginat azi în Europa. Dar nu e imposibil să se întâmple lucrul acesta. Ca ţară şi cetăţeni ai unei ţări care a trecut prin traumele comunismului, suntem datori să nu închidem ochii la astfel de încălcări ale principiilor europene ale statului de drept. Şi, da, instituţiile statului român au datoria să aibă o poziţie neechivocă în raport cu aceste încălcări ale statului de drept în Turcia", a mai declarat, pentru MEDIAFAX, judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

 

 

Circa 50.000 de militari, poliţişti, judecători, alţi funcţionari publici şi profesori turci au fost suspendaţi din funcţii ori arestaţi preventiv după tentativa de lovitură de stat din noaptea de 15 spre 16 iulie, conform Reuters. Dintre aceştia aproape 2750 sunt magistraţi- judecători şi procurori.

 

 

De asemenea, miercuri, au fost arestaţi doi judecători ai Curţii Constituţionale, conform televiziunii turce NTV.

 

 

***

 

Joi, Turcia a suspendat temporar implementarea obligatiilor care ii revin din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) dupa declararea starii de urgenta, a anuntat un oficial guvernamental de rang inalt, citat de hurriyetdailynews.com.

 

După epurarea a cca 60 000 de magistrati, profesori si cadre ale armatei şi declararea stării de urgenţă (care presupune anularea drepturilor civile), a fost suspendată Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

 

S-a invocat un precedent cu care situaţia actuală din Turcia nu are nicio legătură: atacurile teroriste din 13 noiembrie 2015 din Franţa. Guvernul francez a invocat articolul 15 din Convenție, ce menționează posibilitatea unei derogări excepționale privind aplicarea ei în caz de război sau de alt pericol public ce amenință existența unei națiuni. De altfel, atunci Consiliul Europei i-a amintit Franţei că această excepție nu privește și articolele 2, 3, 4 și 7, ce se referă la dreptul la viață, interzicerea torturii, munca forțată sau condamnarea penală atunci când nu există bază legală pentru sancționarea unei infracțiuni.

 

 Acesta a sustinut ca drepturile si libertatile fundamentale nu vor fi afectate in aceasta perioada.

 

"Si Franta a proclamat starea de urgenta. Si au suspendat Conventia in baza articolului 15 din Conventie", a spus Numan Kurtulmus, vicepremier si purtator de cuvant al guvernului. "Declararea starii de urgenta nu este contrara Conventiei", a adaugat acesta.

 

Iata ce prevede articolul 15 al Conventiei cu privire la suspendarea ei:

 

 Art. 15.

1. In caz de razboi sau de alt pericol public ce ameninta viata natiunii, orice inalta parte contractanta poate lua masuri care deroga de la obligatiile prevazute de prezenta conventie, in masura stricta in care situatia o cere si cu conditia ca aceste masuri sa nu fie in contradictie cu alte obligatii care decurg din dreptul international.

2. Dispozitia precedenta nu ingaduie nici o derogare de la art. 2, cu exceptia cazului de deces rezultind din acte licite de razboi, si nici de la art. 3, art. 4 paragraful 1 si art. 7.

3. Orice inalta parte contractanta ce exercita acest drept de derogare il informeaza pe deplin pe secretarul general al Consiliului Europei cu privire la masurile luate si la motivele care le-au determinat. Aceasta trebuie, de asemenea, sa informeze pe secretarul general al Consiliului Europei si asupra datei la care aceste masuri au incetat a fi in vigoare si de la care dispozitiile conventiei devin din nou deplin aplicabile.  

 

 

Printre drepturile inalienabile cuprinse în convenție sunt:

  • dreptul la viață și dreptul de a nu fi torturat protejate de articolul 3,
  • dreptul de a nu fi ținut în sclavie și dreptul de a nu fi obligat la muncă forțată protejate de articolul 4
  • dreptul la neretroactivitatea legii penale protejat de articolul 4 din Protocolul nr. 7.

 Printre drepturile condiționale, suspendate prin starea de urgenta declarata deja, sunt:

  • dreptul la libertate individuală,
  • dreptul la un proces echitabil
  • dreptul la respectarea vieții private și familiale, a domiciliului și a corespondenăei
  • libertatea de gândire și conștiință
  • dreptul la liberă exprimare
  • dreptul la liberă asociere
  • dreptul de proprietate
  • dreptul la instruire
  • dreptul la alegeri libere
  • libertatea de circulație și interdicția expulzării naționalilor
  • dreptul la dublu grad de jurisdicție în materie penală
  • dreptul la indemnizare în caz de eroare judiciară
  • dreptul de a nu fi judecat de două ori pentru săvârșirea aceleiași fapte penale 

 

 

Prin declararea starii de urgenta Erdogan a suspendat drepturile civile, ceea ce vor face posibile, printre foarte multe altele,  perchezitiile fara mandat, confiscari şi perchezitii.

 

 

De ce a suspendat, de fapt, Franta aplicarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului

 

 

Franța a informat Consiliul Europei că a decis suspendarea aplicării Convenției Europene a Drepturilor Omului, ca urmare a instituirii stării de urgență după atacurile teroriste de pe 13 noiembrie 2015. Aşadar, cu totul alt context şi motivaţie.

 

  

 Autoritățile franceze l-au informat pe secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, 'despre anumite măsuri luate în cadrul stării de urgență instituite după atentatele teroriste de mare amploare desfășurate la Paris. (...) Aceste măsuri sunt susceptibile să necesite o derogare de la unele drepturi garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului', se menționează în comunicat.

 

Guvernul francez a invocat articolul 15 din Convenție, ce menționează posibilitatea unei derogări excepționale privind aplicarea ei în caz de război sau de alt pericol public ce amenință existența unei națiuni.

 

Dar Consiliul Europei a amintit că această excepție nu privește și articolele 2, 3, 4 și 7, ce se referă la dreptul la viață, interzicerea torturii, munca forțată sau condamnarea penală atunci când nu există bază legală pentru sancționarea unei infracțiuni.

 

Statele care invocă articolul 15 din Convenție pot decide unilateral suspendarea aplicării acesteia în circumstanțele speciale menționate, fără avizul Consiliului Europei, singura obligație formală a guvernelor fiind ca această organizație să fie informată în prealabil. Însă Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care este garanta respectării Convenției, va putea să se pronunțe asupra temeiului derogării dacă va fi sesizată pentru cazuri precise în care autoritățile franceze ar fi acuzate de încălcarea drepturilor fundamentale.

 

În urma instituirii stării de urgență imediat după atentate — prelungită săptămâna trecută de Adunarea Națională franceză pentru trei luni — poliția franceză a primit puteri sporite, cum ar fi dreptul de a efectua percheziții fără mandat și de a reține orice persoană suspectă.

 

Totuși, ministrul francez de interne Bernard Cazeneuve a declarat joi că starea de urgență nu înseamnă 'abandonarea statului de drept', adăugând că 'trebuie să se acorde multă atenție modului în care sunt aplicate condițiile stării de urgență'.

 

 

***Mai multe ONG din Romania le-au cerut, in urma cu doua zile, presedintelui Klaus Iohannis si Dacian Ciolos sa ia atitudine fata de incalcarea drepturilor omului in Turcia. Fara niciun rezultat

 

 

Mai multe organizatii neguvernamentale (ONG), asociatii profesionale, sindicate si personalitati publice au adresat o scrisoare deschisa presedintelui Klaus Iohannis, premierului Dacian Ciolos si ministrului de Externe, Lazar Comanescu in care solicita diplomatiei romanesti sa afirme necesitatea respectarii drepturilor omului, a independentei justitiei si a statului de drept in Turcia, dupa tentativa esuata de lovitura de stat.

 

 

"Semnatarii scrisorii deschise solicita liderilor diplomatiei romanesti (presedintele, premierul si ministrul de Externe) sa ia pozitie fata de evolutiile alarmante din aceste zile din Turcia si sa actioneze  in concordanta cu valorile care stau la baza comunitatii transatlantice, din care Romania face parte", se arata intr-un comunicat de presa.

 

Potrivit sursei citate, pana in acest moment politicienii romani au exprimat public doar speranta ca ordinea publica va fi restabilita in cel mai scurt timp, insa "nici un oficial roman nu a exprimat vreo pozitie cu privire la necesitatea respectarii drepturilor omului si a principiilor statului de drept in procesul de stabilizarea a situatiei din Turcia".

 

"Domnule Presedinte, domnule Prim Ministru, domnule Ministru de Externe, faptul ca actuala putere politica din Turcia este rezultatul unor alegeri libere nu reprezinta o garantie a respectarii valorilor democratice. Istoria cunoaste cazuri de trista amintire in care regimuri alese democratic s-au transformat in dictaturi sau totalitarisme. Turnura pe care o iau evenimentele din Turcia in aceste zile s-ar putea sa puna in mod ireversibil tara pe o pista nedemocratica, fapt semnalat deja de mare parte a presei occidentale", arata semnatarii scrisorii deschise, care poate fi consultata aici.

 

In scrisoare sunt denuntate "represaliile si arestarile masive" care au urmat loviturii de stat si care ar putea sugera ca "regimul actual se foloseste de pretextul loviturii de stat pentru a elimina ultimele elemente de rezistenta si opozitie".

 

"Domnule Presedinte, domnule Prim Ministru, domnule Ministru de Externe, va solicitam sa actionati in concordanta cu valorile care stau la baza comunitatii transatlantice, din care Romania face parte si sa luati pozitie fata de evolutiile alarmante din aceste zile din Turcia, sa faceti demersurile necesare, care se inscriu in limitele mandatului democratic pe care il aveti de la poporul roman, pentru a reafirma necesitatea respectarii, in aceste zile fierbinti, a drepturilor omului, a independentei justitiei si a statului de drept in Turcia", se mai arata in scrisoarea semnata de 14 ONG si mai multe figuri ale spaciului public din Romania.

 

 

***Tot joi, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat  starea de urgenţă în Turcia, pe o perioadă de trei luni, în urma puciului eşuat din noaptea de vineri spre sâmbătă, transmite BBC. El susţine că mai multe ţări ar fi implicate în organizarea loviturii de stat din 15 iulie.

 

 Frank-Walter Steinmeier, ministrul german de externe, a cerut Turciei să ridice cât mai repede posibil starea de urgenţă impusă după tentativa eşuată de puci de vineri, transmite Reuters.

 

El a îndemnat cabinetul turc să protejeze statul de drept şi să asigure proporţionalitatea reacţiilor şi măsurilor luate în urma tentativei de puci.

 

"Numai o implicare care poate fi dovedită în acte ilegale, nu o suspiciune de afiliere politică, ar trebuie să declanşeze o acţiune guvernamentală",atenţionează Steinmeier.

 

 

"De asemenea, este crucial ca starea de urgenţă să fie restricţionată numai la perioada de timp necesară, după care să fie ridicată cât mai rapid posibil”, a mai adăugat ministrul german.

 

 

Starea de urgență în Turcia presupune puteri sporite pentru autoritățile statului, precum și faptul că toate ședințele de Guvern sunt prezidate de Erdogan. De asemenea, Guvernul poate emite decrete care au putere de lege.

 

Într-o declarație televizată, după întrunirea Consiliului de Securitate al țării, preşedintele Turciei a afirmat că scopul stării de urgență este acela de "a face pașii necesari pentru a elimina amenințările la adresa democrației, a domniei legii, a drepturilor și libertățile cetățenilor", potrivit agenției turce de știri Anadolu.

 

"Am luat decizia de a declara stare de urgență în Turcia pentru următoarele trei luni", a spus Erdogan. Măsura a fost luată pentru a evita efectele loviturii de stat eșuate, a precizat șeful statului turc.

 

Într-un interviu acordatpostului tv Al Jazeera din Qatar, Erdogan a spus că tentativa de lovitură de stat nu s-a terminat și că e posibil ca alte țări să fie implicate în puciul eșuat: "Țări străine ar putea fi implicate în tentativa de lovitura de stat din 15 iulie".

 

Erdogan a mai precizat că deasupra "rețelei teroriste" orchestrate de Fetullah Gulen, clericul turc acuzat de guvernul de la Ankara de iniţierea loviturii de stat, "se află o altă minte care coordonează totul". Erdogan a spus că a trimis "toate dovezile" pentru extrădare lui Gulen către SUA și că acum așteaptă decizia.

 

 El a mai spus, la Al Jazeera, că "SUA ar face o mare greșeală dacă nu vor accepta cererea noastră de extrădare".

 

Până în prezent în jur de 60.000 de militari, polițiști, judecători, funcționari publici și profesori au fost suspendați, reținuți sau sunt investigați în Turcia după lovitura de stat militară eșuată de săptămâna trecută.

 

În timp ce relațiile Turciei cu SUA, statele UE și alianța NATO slăbesc, Erdogan a mai făcut un anunţ controversat: Turcia vrea să restabilească pacea în regiune împreună cu Rusia şi Iranul.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22