Klaus Iohannis cheamă partidele să semneze un acord politic pentru justiție

Laurentiu Gheorghe | 05.06.2019

Acordul propus de Iohannis va conține modificarea Constituției conform referendumului pe justiție, verificarea integrității pentru funcțiile publice și smplificarea procesului electoral.

Pe aceeași temă

Șeful statului a subliniat că rezultatele referendumului trebuie puse rapid în practică, adică trebuie transpuse în legislație interdicția amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție și interzicerea ordonanțelor de urgență pe justiție.

El a propus partidelor parlamentare un pact politic "pentru consolidarea parcursului european al României", precizând că în câteva zile așteaptă un răspuns afirmativ la invitația sa de a semna acest acord.

La finalul consultărilor cu partidele politice, președintele Klaus Iohannis a anunțat că va propune tuturor să cadă de acord asupra unui pact politic care să asigure parcursul european al României. Principalele puncte enumerate de președinte sunt:

  1. Transpunerea în legislație a interdicției amnistiei și grațierii faptelor de corupție

  2. Legiferarea interdicției de a se adopta ordonanțe de urgență în domeniile infracțiunilor, pdepselor și al organizării judiciare

  3. Extinderea dreptului de a ataca ordonanțele de urgență direct la Curtea Constituțională

  4. Modificarea Legilor justiției și a Codurilor penale în acord cu avizele Comisiei de la Veneția, Greco și MCV

De remarcat că la ieșirea de la consultările cu președintele Iohannis, niciunul dintre participanți nu a amintit despre această inițiativă prezidențială privind încheierea unui pact politic național pentru a se respecta statul de drept, independența justiției și respectarea tuturor recomandărilor organismelor europene în domeniul dreptului.

Textul integral al acordului propus de președintele Iohannis partidelor parlamentare:

ACORD POLITIC NAȚIONAL

pentru consolidarea parcursului european al României

România este o democrație vie și vibrantă, în care cetățenii sunt activ dedicați apărării libertății, păstrării și respectării regulilor și principiilor unui stat de drept autentic, precum și continuării luptei împotriva corupției;

Românii își doresc aprofundarea integrării în Uniunea Europeană, așa cum demonstrează cu claritate rezultatele votului din data de 26 mai 2019;

România rămâne profund atașată principiilor și valorilor europene. Nu există altă opțiune pentru țara noastră decât aceea a consolidării democrației și a statului de drept. Un stat de drept slăbit, fără o justiție independentă și cu instituții ale căror atribuții în combaterea corupției sunt amputate, fără respectarea principiului cooperării loiale și constructive între instituțiile statului înseamnă, de fapt, mai puțină prosperitate și securitate pentru cetățeni și o frână în dezvoltarea României;

Într-un stat de drept veritabil, într-o democrație consolidată, așa cum își doresc românii să fie țara lor, amendarea cadrului legislativ trebuie realizată prin respectarea unor cerințe esențiale precum transparența, predictibilitatea, realizarea unor ample consultări cu profesioniștii și instituțiile direct vizate și, în primul rând, consensul social.

Având în vedere că:

  • independența judecătorilor și procurorilor și eliminarea oricăror ingerințe politice în actul de justiție reprezintă fundamentul unui stat de drept, iar de la acest principiu nu se poate abdica,

  • este obligatorie eliminarea oricăror influențe ale factorului politic în activitatea judiciară sau în gestionarea carierei magistraților și excluderea oricărei posibilități a autorităților executive de a interveni asupra activității lor de natură jurisdicțională,

  • progresele României în consolidarea independenței sistemului judiciar, a luptei anticorupție și a asigurării unei funcționări eficiente a sistemului judiciar trebuie să continue,

Ținând cont de:

  • voința suverană a cetățenilor români în favoarea statului de drept și împotriva modificărilor de natură să afecteze independența sistemului judiciar, exprimată ferm și fără echivoc la referendumul național din data de 26 mai 2019,

  • statutul României de țară membră a Uniunii Europene și de angajamentele asumate în acest sens, inclusiv din perspectiva respectării principiilor și a valorilor fundamentale ce stau la baza Uniunii Europene,

  • recomandările Comisiei Europene din rapoartele privind Mecanismul de Cooperare și Verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției, ale Comisiei de la Veneția și ale GRECO,

  • solicitările asociațiilor din sistemul judiciar și ale organizațiilor civice,

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca toate acțiunile noastre să fie îndreptate în direcția respectării pe deplin a principiilor, valorilor europene, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a democrației și a statului de drept, a interesului public al cetățenilor, care sunt singura sursă legitimă a puterii democratice. Numai astfel vom putea asigura prosperitatea, siguranța și bunăstarea cetățenilor noștri. Apărarea acestor drepturi și valori va fi o prioritate absolută pentru noi.

În acest sens, în acțiunile noastre viitoare, vom urmări realizarea cu celeritate a următoarelor obiective:

  • Transpunerea în legislație a interdicției privind amnistia și grațierea pentru infracțiuni de corupție.

  • Transpunerea în legislație a interdicției adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.

  • Transpunerea în legislație a măsurilor necesare asigurării integrității în funcțiile publice.

  • Revizuirea legilor justiției, inclusiv a ordonanțelor de urgență prin care au fost modificate, în deplin și strict acord cu avizele Comisiei de la Veneția, a Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și a rapoartelor Comisiei Europene și GRECO.

  • Adoptarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală numai cu respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene.

De asemenea, ne angajăm să transpunem în legislație, în cel mai scurt timp, măsurile necesare asigurării - atât în țară, cât și în străinătate – a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români.

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca în toate luările publice de poziție și în acțiunile întreprinse să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, neexistând nicio incompatibilitate între continuarea integrării europene și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, și să nu ne exprimăm contrar acestor linii de acțiune, principii și valori esențiale pentru România și cetățenii săi.

*****

Pactul de coabitare semnat de Băsescu și Ponta:

Iată ce prevederi conținea faimosul acord semnat de Băsescu și Ponta în 12.12.2012, care a condus printre altele și la numirea Laurei Codruța Kovesi procuror-șef al DNA și a Alinei Bica la DIICOT.

In cadrul principiilor si valorilor comune, se mentioneaza ca elementele fundamentale acceptate de toate partile "nu vor fi alterate direct sau indirect de nicio initiativa a partilor:

Elementele fundamentale care sunt inviolabile:

  • orientarea strategica a Romaniei: apartenenta la NATO si UE, parteneriatul strategic cu SUA, regulile europene ale competitiei, economiei de piata si democratiei sunt "intangibile"

  • securitatea Romaniei - partile se obliga sa nu se pronunte in forma contradictorie

  • independenta justitiei si suprematia legii, statul de drept - numirea unui Avocat al Poporului are se bucura de sprijinul "diferitelor grupuri parlamentare"

  • proces transparent de numire a procurorului general si a sefului DNA - candidaturi deschise, criterii de experienta profesionala, integritate si rezultate pozitive in actiunea anticoruptie

Cele doua parti se angajeaza ca se vor "abtine" in a se lansa in dispute politice pe temele legate de angajamentele Romaniei fata de institutiile internationale si de la atacuri impotriva institutiilor statului de drept, "optand sa coopereze in pozitiile comune fata de FMI, BM, CoE, NATO, MCV, Schengen etc".

De asemenea, Victor Ponta si Traian Basescu se "angajeaza sa evite confruntarile publice inutile" si sa se consulte „ex-ante in privinta mandatelor care vizeaza dezvoltarea/punerea in aplicare a politicilor comune europene".

Premierul si presedintele "convin asupra faptului ca, potrivit Constitutiei Romaniei, fiecare are atributii preeminente in anumite domenii de activitate":

Presedintele Romaniei: politica externa, de securitate, de aparare, reprezentarea la Consiliul European, conform deciziei CCR

Primul ministru: politica economica si sociala, guvernarea tarii, probleme de ordin curent ce nu au direct incidenta cu securitatea nationala, relatii externe la nivel interguvernamental si european.

Cei doi definesc si legislatia esentiala de implementat:

  • patru coduri justitie

  • legea micii reforme in justitie

  • noua lege a sanatatii

  • reorganizarea administrativa - regionalizare

  • reforma electorala

  • revizuirea Constitutiei

  • Codul de conduita generala

Partile vor imbratisa reguli minimale de adresare respectuoasa, cu referire directa la functia partenerului si la adresarea la plural

Partile se angajeaza sa evite expresiile dure, atacurile de orice fel, de la expunerea publica a temelor nediscutate

Premierul si presedintele definesc si mecanismul de luare a deciziilor: "formula de luare a deciziilor intre cele doua componente ale Executivului, Presedintia si Guvernul Romaniei, este cu precadere intalnirea sau discutia directa presedinte - premier".

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22