Pe aceeași temă
UPDATE: Principalele declaratii ale președintelui Klaus Iohannis si documentul transmis ministrului Justiției privind argumentele pentru care nu da curs cererii de revocare a Laurei Codruței Kovesi:
„Ministrul Justiției mi-a trimis o propunere, o propunere de revocare a procurorului șef al DNA, împreună cu raportul privind activitatea managerială a DNA
E doar un prim pas dintr-o procedură în care ultimul cuvânt îl are președintele
La mijlocul lui martie mi-a fost înaintat și avizul CSM, cu totul altă concluzie decât așa-zisul raport al domnului ministru
Avizul CSM a fost unul negativ
Prin rolul constituțional al CSM, de garant al independenteței justiției, acest aviz nu poate fi tratat ca simplu aviz facultativ. Chiar dacă nu obligă, nu poate fi ignorat
Prin rolul constituțional al CSM, de garant al independenței justiției, acest aviz nu poate fi tratat ca simplu aviz facultativ. Chiar dacă nu obligă, nu poate fi ignorat
Constat că în analiza acelorași acțiuni două autorități - Ministerul Justiției și CSM - ajung la concluzii diametral opuse
Odată sesizat cu propunerea ministrului și după avizul CSM, am cerut departamentelor de specialitate de la Administrația prezidențială și câteva propuneri
Analizând motivele invocate de ministrul Justiției, am constatat că autorul raportului consideră că e o "luare de poziție" față de dezbaterile publice, ceea ce induce percepția ca evaluarea poate fi subiectivă
Sunt invocate în raport aspecte legate de cariera profesională a ministrului Justiției
Unele motive utilizează date și informații care fie nu sunt pertinente fie exced perioada evaluată
Hotărâri ale CSM, decizii ale CCR au fost interpretate de ministrul Justiției într-un sens cel puțin diferit față de conținutul lor
Mai multe despre argumentele tehnice veți regăsi în documentul care va fi publicat la finalul declarației, care va fi trimis ministrului
Motivele de revocare prezentate de ministru nu au fost de natură să mă convingă
În mare parte ele nici nu corespund prevederilor legale
In concluzie nu voi da curs propunerii ministrului Justiției de revocare a Laurei Codrutei Kovesi, procuror-șef DNA.”
Iată cum își argumentează Klaus Iohannis decizia:
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat pe 22 februarie că va declanşa procedura de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, pentru ''acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept''.
Secţia pentru procurori a CSM a dat aviz negativ pe 27 februarie propunerii ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA, Laura Kovesi, a anunţat vicepreşedintele CSM, procurorul Codruţ Olaru.
În timp ce procedura de numire a şefului DNA este fără echivoc (ministrul Justiţiei propune, CSM avizează, preşedintele acceptă sau refuză), în cazul revocării formularea lasă loc de interpretări. „Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei“, prevede articolul 54 din Legea 303/2004, în baza căruia se cere revocarea şefei DNA.
Primele îndoieli au fost lansate de Ioan Vida, fost preşedinte al CCR la începutul anilor 2000. „Atunci când un ministru propune ceva, preşedintele nu face decât să confirme, să îi dea putere acelei decizii. La noi s-a înţeles că preşedintele este un fel de Ceauşescu, ori nu e aşa“, a spus Ioan Vida pentru Antena 3, întrebat dacă preşedintele este obligat să o revoce pe Kovesi.
De cealaltă parte, Augustin Zegrean, fost preşedinte al CCR din perioada Traian Băsescu, crede că Iohannis este îndreptăţit să refuze. „Nu, preşedintele nu este obligat să revoce un procuror. Ce rost ar avea să-l mai întrebi atunci pe preşedinte? Îl pui numai să semneze? Legile trebuie citite şi interpretate cu bună-credinţă”, a spus Zegrean.
