Klaus Iohannis:Atac asupra statului de drept, independenței Justiției și a luptei anticorupție

Dora Vulcan | 23.08.2017

Klaus Iohannis a reacționat miercuri după ce ministrul de Justiție Tudorel Toader și-a făcut publice modificările pe care intenționează să le aducă legilor Justiției.

Pe aceeași temă

 

 

 

 

Președinția demontează modificările propuse de ministrul Tudorel Toader la legile Justiției dar mai ales caracterul vicios al propunerilor făcute, care încalcă principii de Drept, pe cele europene asumate și care întorc România în vremurile de control politic asupra Justiției.

 

Reacția Președinției:

 

 

Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiției se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție.

 

România se află într-un moment care îi este favorabil în planul relațiilor internaționale, cu precădere în comunitatea europeană. Ar fi în defavoarea țării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiției. Acest lucru ar fi în totală contradicție cu angajamentele pe care și le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană și nu ar face decât să mențină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare și Verificare.

 

O parte din măsurile anunțate încearcă inducerea unei false probleme și acreditarea ideii că Președintele României ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar. În realitate, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneția, cât și ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni îl indică pe ministrul Justiției drept elementul prin care se realizează influența politicului în aceste proceduri.

 

În ultimul deceniu, preocuparea decidenților politici a fost aceea de a asigura independența justiției prin reducerea până la eliminare a rolului ministrului Justiției în cadrul procedurilor de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar, în paralel cu sporirea treptată a rolului CSM. Propunerile de astăzi urmăresc întărirea rolului ministrului Justiției și diminuarea rolului CSM în privința gestionării carierei magistraților, de fapt, slăbirea justiției.

 

Președintele României este implicat și în desemnarea procurorilor șefi în virtutea faptului că veghează la respectarea Constituției și exercită funcția de mediere, având rolul unui arbitru între puterile statului. În schimb, ministrul Justiției este numit politic, prin votul unei majorități parlamentare, cu scopul punerii în aplicare a unui program de guvernare asumat politic.

 

Articolul 132 din Constituție prevede că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea, și nu în subordinea ministrului Justiției. Autoritatea însă nu se confundă cu subordonarea, iar un jurist onest, indiferent de interesele unor oameni politici vremelnici, nu ar trebui să inducă diferențe artificiale între statutul judecătorilor și cel al procurorilor.

 

Preluarea instrumentelor de control asupra activității magistraților de către factorul politic, amenințarea judecătorilor cu răspunderea patrimonială în caz de erori judiciare și subordonarea procurorilor față de ministrul Justiției, precum și ingerința procurorilor ierarhic superiori în dosarele procurorilor de caz, inclusiv prin invocarea netemeiniciei, vor avea ca rezultat timorarea magistraților și reducerea independenței lor. La acestea se adaugă și propunerea de înființare a unei structuri specializate exclusiv pentru urmărirea penală a magistraților cu consecințe asupra competențelor celorlalte parchete specializate, în particular a DNA. În absența unor garanții legislative și instituționale cu privire la independența acestei noi structuri, riscul afectării luptei împotriva corupției este evident.

 

Propunerile ministrului Justiției necesită respectarea exigențelor transparenței decizionale și supunerea acestora unor autentice dezbateri publice. Totodată, având în vedere că aceste modificări afectează organizarea judiciară și cariera magistraților, punctul de vedere al magistraților este obligatoriu.

 

Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern și aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate și justiția se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului.

 

 

(sublinierile aparțin redacției)

 

 

 

Background

 

 

Principalele modificări propuse de Tudorel Toader vizează: 

  • Propunerile cele mai semnificative
  • Majorarea vechimii necesare pentru promovare
  • Judecatorii pot participa la concurs pentru a dobandi un grad superior, dar daca raman la judecatorie sau parchet de pe langa tribunal, vor fi platiti pentru activitatea efectiva,  
  • Functiile de conducere sa aiba un mandat de 4 ani, in loc de 3 in prezent.  
  • Posibilitatea unui procuror de a trece in functia de judecator sau a unui judecator pentru a trece in functia de procuror
  • Separarea competentelor decizionale
  • Redimensionarea schemei de conducere la ICCJ
  • Procedura de numire in functiile de conducere la ICCJ
  • Procedura de numire la Ministerul Public
  • Eliminarea posibilitatii de mentinere in functie a magistratilor condamnati  
  • Eliminarea posibilitatii mentinerii drepturilor locative chiar si dupa pensionare.  
  • Eliminarea posibilitatii reincadrarii in functia de judecator sau procuror, dupa pensionare
  • Lege raspunderii magistratilor   
  • Extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate sa infirme solutiile adoptate de procurorul ierarhic inferior
  • Infiintarea unei directii specializate in cadrul Ministerului public, pe langa DNA si DIICOT, care sa aiba competenta exclusiva pentru faptele penale reclamate a fi fost comise de catre magistrati
  • Membrii CSM trebuie sa se suspende din magistratura
  • Inspectia judiciara trece la Ministerul Justitiei
  • Admiterea la Institutul National al Magistraturii 
  •  

 

 

PROPUNERILE PE LARG:

  •  O prima propunere se refera la majorarea vechimii necesare pentru promovare. La un moment dat se lua in considerare si perioada in care un judecator, procuror, fusese avocat. Ar fi fost o dubla echivalare, ar fi promovat dupa un interval foarte scurt. CCR a dat o decizie. propunem majorarea vechimii necesare pentru promovare la Tribunal 7 ani de activitate efectiva ca judecator. Aceeasi propunere si in privinta procurorilor: 7 ani vechime efectiva in functia de procurori pentru a promova la Parchetul de pe langa Tribunal, 8 ani pentru promovare la DIICOT sau DNA, perioada la care se adauga si celelalte conditii (comisie, interviu, grad de procuror de tribunal). 
  • 10 ani vechime efectiva pentru promovare la Curtea de Apel sau la parchetul de pe langa CA. 15 ani pentru a promova procuror la Parchetul de pe langa ICCJ, 18 ani vechime efectiva in functia de judecator pentru a promova la ICCJ. Si celelalte conditii (lipsa de sanctiuni, calificativ foarte bine etc).
  • Aceste conditii asigura un parcurs in cariera de magistrat fara a fi sarite anumite trepte, etape. Propunerea restabileste un echilibru intre activitatea prestata si salarizare.
  • Sunt multi judecatori si procurori care iau indemnizatii aferente gradului superior, dar desfasoara activitatea la judecatorie sau tribunal, ceea ce trebuie reglementat.
  • Modificarea mandatelor de conducere. In prezent sunt de 3 ani, in Romania regula e de 4 ani. Propunem ca mandatele sa fie tot de 4 ani.
  • Sunt principii ale Constitutiei conform carora nu sunt afectate mandatele in curs. Daca legea intra in vigoare la 1 ianuarie, mandatele in curs nu sunt afectate, nu sunt prelungite, pentru ca ar fi impotriva deciziilor CCR.
  • Perspectiva mandatelor de 4 ani nu se refera la cei care au functii astazi sau maine.
  • Comisiile de promovare. Astazi din comisii fac parte cadre universitare fara distinctie dupa grad. Am vazut comisii in care au participat asistenti universitari fara o bogata experienta profesionala. Propunerea priveste comisii din care sa faca parte un cadru didactic cu experienta profesionala prin grad cel putin de conferentiar sau profesor.
  • Alta tema, posibilitatea ca un procuror sa treaca in functia de judecator sau invers. La INM din 3-4000 de candidati, primul an e de pregatire comuna pentru cei 200 admisi, in anul 2 se specializeaza, se duc in practica spre stagiatura, dupa care se specializeaza din nou. Munca de procuror are o baza comuna cu cea de judecator, o pregatire comuna, dar dupa ce profesezi te specializezi. Procurorul e numai de penal, judecatorii sunt majoritari in rest. Prorpunerea noastra e de a respecta decizia CCR in in acest sens, dar mentinem posibilitatea ca un judecator sa treaca procuror si invers, dar nu oricand, ci doar la nivelul de parchet de pe langa judecatorie.
  • Separarea competentelor decizionale referitoare la cariera magistratilor - Sectia pentru procurori de la CSM sa decida in privinta carierei profesionale a procurorilor, sectia pentru judecatori - in privinta judecatorilor, iar CSM sa aiba competenta pe care o are azi, de a asigura independenta justitiei si de a desfasura celelalte activitati specifice.
  • Redimensionarea schemei de conducere la ICCJ - Are un vicepresedinte, un volum de activitate diversificat si bogat, activitati administrative multe, se considera ca e necesar un al doilea vicepresedinte.
  • Numirea in functii de conducere la ICCJ: - Partial se pastreaza. Presedintele ICCJ se numeste de presedintele Romaniei. Se modifica, propunerea nu o mai face plenul CSM, ci sectia pentru judecatori, raspunzand cerintei de mai sus: pentru judecatori sa decida judecatorii, pentru procurori - procurorii.
  • Numire la Ministerul Public: Pentru toate functiile (procuror general, adjuncti, DIICOT, DNA) sa decida sectia pentru procurori in baza aceluiasi principiu, la propunerea ministrului Justitiei, pe baza unei proceduri transparente, procurori cu vechime de 10 ani cel putin.
  • Se modifica faptul ca decide sectia pentru procurori, propunerea vine de la ministru.
  • MCV recomanda o procedura transparenta si neamestecul factorului politic.
  • De ce diferenta fata de judecatori? Procurorii sunt subordonati ierarhic, judecatorii nu sunt. procurorii se bucura de stabilitate, judecatorii de inamovibilitate.
  • Eliminarea mentinerii in functie a magistratilor condamnati pentru vatamare din culpa. Actuala lege lasa la atributia CSM. Un judecator care a comis o vatamare din culpa cum e vazut de cetatean? Nu e chestiune de apreciere, ci de constatare a unui fapt incompatibil cu statutul de magistrat.
  • Alta propunere se refera la mentinerea dreptului locativ si pentru mostenitorii magistratului, dupa deces. Daca contractul de inchiriere deriva din statutul de magistrat, inceteaza si consecinta. Vin tineri in sistem care au nevoi mari. Daca dai si nu le mai iei inapoi nici de la pensionar, nici de la mostenitori, inseamna ca unitatile locative sunt scoase si nu le mai ai. Propunerea noastra e de abrogare a acestei prevederi.
  • Reincadrarea cu avizul CSM - se incalca un principiu constitutional, Curtea a pronuntat multe decizii.
  • Legea raspunderii magistratilor: Acum avem un capitol de lege. Am propus mai multe modificari de natura sa reaseze pozitia juridica pe care o au magistratii in raport cu legea si cu cetatenii.
  • Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal in conditiile legii. E o chestiune de principiu. Se mentine prevederea constitutionala potrivit careia statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. Daca o hotarare cauzeaza cuiva un prejudiciu, el sa aiba garantia ca are cine sa ii acopere prejudiciul. Statul preia raspunderea patrimoniala. E un principiu constitutional, o lege, chiar si organica, nu poate rasturna un astfel de principiu.
  • Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si e solidara cu raspunderea autorului faptei cauzatoare. Aici apare o modificare: solidaritatea in raspundere a celui care cauzeaza prejudiciul, alaturi de stat. Nu se inlatura raspunderea judecatorilor sau procurorilor care si-au exercitat functia cu neglijenta sau rea-credinta. Am propus abrogarea art. 6 din art. 96.
  • Alta modificare: dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat, statul se indreapta cu actiune in despagubiri impotriva judecatorului, procurorului care a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudiciu.
  • Noutatea? Statul se indreapta prin Ministerul Finantelor, spre deosebire de actuala prevedere care spune ca "statul se poate indrepta". Era facultativa.
  •  Termenul de prescriptie prevazut in art. 96 este cel din dreptul comun. In prezent, el este de un an. Intr-un an, nicio hotarare judecatoreasca nu ramane irevocabila, intre timp se prescrie dreptul la actiune.
  • Multa lume a asteptat o lege a raspunderii magistratilor. Acest capitol, daca va fi mentinut in procedura de legiferare, raspunde cerintelor pe care societatea le are, ca sa nu avem obligatii financiare de despagubire, iar magistratul sa isi desfasoare in buna voie activitatile.
  • Respectam independenta justitiei, dar nu ii excludem de la raspundere pe cei care au comis erori.
  •  Extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate sa infirme solutiile adoptate de catre procuror: Astazi, solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate de superior numai pentru motive de nelegalitate, nu se intra pe temeinicia solutiei. O solutie vizand o posibila raspundere penala are componenta de legalitate si componenta de temeinicie.
  • Propunerea extinde temeiurile pentru care superiorul poate infirma solutia procurorului de caz si ii da participantului la proces un temei juridic in plus pentru a solicita verificarea si eventuala infirmare a solutiei date de procurorul de caz.
  • Infiintarea unei noi directii in MP care sa aiba competenta exclusiva de efectuare a urmaririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de magistrati.
  • Vom avea un corp specializat din 20 de procurori care sa ancheteze presupusele infractiuni savarsite de magistrati.
  • Membrii CSM trebuie sa se suspende din magistratura. Ei sunt demnitari, au in grija administrarea unei puteri dintre cele 3 si trebuie sa se ocupe exclusiv de atributiile de membru CSM, fara a mai activa la instantele de la care vin, pe durata mandatului.
  • Inspectia Judiciara trece la Ministerul Justitiei. In multe tari este la MJ, respectand independenta. Nu intra sub conducerea factorului politic. IJ are un rol foarte important, competenta de verificare a magistratilor vine ca o alta forma de independenta si asigura autonomia.
  • Admiterea la INM: Presupune stiinta de carte, dar in plus si o maturitate, o experienta de viata, o capacitate a magistratului de a intelege mecanismele vietii sociale. In multe tari nu se incredinteaza puterea judecatoreasca unui tanar de 23-24 de ani cat are cnd termina la noi INM.Cunosc bine mediul academic, dar vorbesc ca ministru. Propunem ca la INM candidatii sa aiba varsta de minim 30 de ani ei o experienta in profesiile juridice de cel putin 5 ani.
  • Judecatorii si procurorii vor fi supusi unei evaluari periodice.
  • Atat mi-am propus sa va prezint. Dorinta mea a fost si ramane sa transmit societatii care este mesajul, care sunt directiile propunerile de modificare a celor 3 legi.Sunt propuneri de fond, nu de forma, propuneri pe care le consideram firesti, necesare, normale, de natura sa asigure pozitionarea intre cele trei puteri ale statului, pentru a eficientiza si credibiliza actul de justitie.Probabil, intr-o saptamana voi prezenta foaia de parcurs pentru aplicarea hotararii CEDO si a celorlalte propuneri pe care le avem in lucru.Dupa ce trecem de pachetul pentru CEDO, dupa ce vom vedea ce se va putea face cu proiectul privind gratierea si cu cel privind modificarea CP cu privire la abuz si neglijenta, sunt convins ca e necesara o reevaluare a intregii legislatii, nu numai penala.

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22