Kovesi a spus că in rechizitoriile pe care DNA le-a facut anul trecut pe infractiunea de abuz in serviciu, sechestrele instituite de procurori au fost de 263 milioane de euro. Anul acesta, dupa redefinirea abuzului in serviciu printr-o decizie a CCR, 245 de dosare au fost clasate, iar 188 de milioane de euro raman nerecuperate.

" 188 milioane de euro care au fost prejudicii in aceste dosare raman nerecuperate si aceste fapte nu mai pot fi investigate. Vorbim de un tip de infractionalitate care, din pacate, este repetitiva, care este generalizata cand vorbim de achizitii publice si care nu mai poate fi investigata de DNA pe viitor pentru ca exista aceasta decizie a CCR", a declarat Kovesi.

Kovesi a avertizat despre riscurile, în consecință, ale altor modificări asupra acestei infracțiuni.  

"Daca aceste efecte s-au produs doar printr-o decizie a CCR, ce se intampla daca modificam si notiunea de functionar public, daca instituim un prag minim la abuzul in serviciu sau daca facem alte modificari in ceea ce priveste incriminarea infractiunii de abuz in serviciu alaturi de cea de luare de mita?", a mai spus Kovesi.

Intrebata daca nu este prea mult abuz in serviciu in dosarele DNA, Kovesi a spus ca, an de an, au fost investigati functionari publici cu privire la modul in care au aplicat legislatia din domeniul achizitiilor publice, indiferent cum s-a modificat aceasta.

Ea afirma ca este "un mit fals" faptul ca functionarii din Romania se tem, din cauza DNA, sa incheie contracte.

"Zilnic, in Romania, se incheie mii de contracte, se semneaza mii de documente", a mai afirmat Kovesi.

Ea a negat faptul ca DNA ar cercerta functionarii pentru o simpla greseala. "Atunci cand un functionar public face achizitii pentru o primarie, de exemplu, si cumpara la preturi de 800% mai mari, vorbim de o simpla greseala?", a mai spus Kovesi.

Procurorul sef al DNA a mai afirmat ca infractiunea de abuz in serviciu exista in Codul Penal din Romania din 1968, au fost condamnati mii de functionari, dar aceasta discutie a aparut "brusc, in acest an".

Kovesi: Condamnarea a 88 de magistrați în 12 ani nu justifică înființarea unei direcții speciale de investigare a lor 

Prin modificarile la legile justitiei se incearca cresterea autoritatii ministrului Justitiei asupra procurorilor, ceea ce va afecta in mod grav independenta magistratilor, aratand ca, de exemplu, nu se justifica infiintarea unei directii speciale pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati, spune Kovesi. Ea a spus, de asemenea, ca nu intelege urgența care justifică adoptarea acestei legi în Parlament. 

Sefa DNA a spus ca de peste un an si jumatate DNA este sub asalt, care se manifesta prin hartuiri, prin incercari de intimidare, prin critici, uneori obiective, dar de cel mai multe ori nu, prin fenomenul fake news si la care DNA nu poate reactiona decat institutional

"Institutional, ce putem face? Legi nu putem face, dar putem sa ne exprimam puncte de vedere, putem sa analizam proiecte de legi, sa identificam vulnerabilitati, sa explicam tehnic si mai putin tehnic care sunt consecintele, putem sa explicam care sunt efectele daca aceste legi vor fi adoptate in aceasta forma", a declarat Kovesi, citată de News.ro. 

Ea a spus ca in privinta modificarilor legilor justitiei sunt importante doua aspecte - modalitatea prin care se incearca schimbarea acestor legi si chestiunile de fond si s-a intrebat daca este justificata urgenta prin care se vrea adoptarea acestor modificari, dar si infiintarea unei comisii speciale.

"Este adevarat ca exista o urgenta, nu stim de ce este justificata. Nu neaga nimeni dreptul Parlmamentului. Este categoric dreptul Parlamentului de a modifica legi si de a initia proiecte legislative si este dreptul Parlamentului de a infiinta comisii. Avem aici de-a face cu o comisie speciala, ceea ce niciodata, din ce stim noi, pentru legile justitiei nu a existat pana acum. Legile organice s-au discutat in comisiile juridice, apoi in plenul celor doua camere. Este o procedura deosebita. O procedura de urgenta, de aceea si avizul CSM a fost unul in sistem de urgenta", a mai afirmat sefa DNA.

Ea a mai afirmat ca niciun magistrat din Romania nu neaga ca exista probleme in cele trei legi care ar trebui remediate, dar ca toti contesta modalitatea prin care se incearca modificarea acestor legi, prin lipsa totala de transparenta, prin lipsa de consultare.

Kovesi a spus ca, asa cum a sustinut inca din 23 august, exista o incercare de a creste autoritatea ministrului Justitiei asupra procurorilor, ceea ce va afecta in mod grav independenta magistratilor, prin trecerea Inspectiei Judiciare sub autoritatea acestuia, modificarea conditiilor privind raspunderea materiala a magistratilor si infiintarea directiei de investigare a magistratilor.

"S-a spus ca exista probleme in sistemul de justitie. (...) Ce probleme exista? Exista probleme cu resursele umane, cu aplicarea legilor, cu practica judiciara unitara sau neunitara. Nu cred ca argumentele ce le-am auzit in spatiul public sunt suficiente. Lipsesc o nota de fundamentare si studii de impact din care sa ne dam seama de motivatia care a stat la includerea acestor modificari", a aratat Kovesi.

Procurorul sef al DNA a precizat ca in 12 ani au fost condamnati 88 de magistrati, iar aceasta cifra nu justifica infiintarea unei directii speciale: "88 de magistrati condamnati in 12 ani nu justifica infiintarea unei directii speciale".

Kovesi a participat, marti seara, la dezbaterea "Legile justitiei. Statul de drept in pericol", organizata de Grupul pentru Dialog Social si Revista 22, la care au luat parte, intre altii, liderul PNL, Ludovic Orban, Raluca Turcan, Gabriel Liiceanu, magistratii Bogdan Mateescu si Andreea Chis de la CSM.