Kovesi, in dosarul "Diaspora": Au fost audiati ambasadori si sefi ai misiunilor diplomatice

Dora Vulcan | 16.05.2016

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declara că în dosarul în care DNA a cerut urmărirea penală a fostului ministru al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, au fost audiate mai multe persoane printre care ambasadori, şefi ai misiunilor diplomatice şi funcţionari ai MAE.

Pe aceeași temă

 

 

"Am sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a cere aviz Senatului României, având în vedere că la data faptei era ministru senator. Suspiciunile noastre vizează săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Benefciază de prezumţia de nevinovăţie. Au fost înaintate 19 volume care conţin declaraţii de martori, ale unor funcţionari implicaţi în aceste activictăţi, documente ridicate de la diverse instituţii. Au fost audiaţi ambasadori, şefi ai unor misiuni diplomatice şi funcţionari din cadrul ministerului", a declarat procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la sediul CSM.

 

Fostul ministru de Externe Titus Corlăţean a refuzat, luni, să comenteze solicitarea DNA încuviinţare a începerii urmăririi penale pentru abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale, afirmând că nu a primit nicio înştiinţare oficială în acest sens.

 

"Pe mine nu m-a informat nicio instituţie. Sunt surprins să aflu din presă despre această sesizare. Nu comentez", a declarat pentru MEDAFAX senatorul PSD Titus Corlăţean. El a mai spus că nu a fost la Senat, deci nici din partea acestui for nu a fost informat cu privire la solicitarea DNA.

 

 

"În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate", precizează DNA într-un comunicat de presă.

 

Urmarea limitării accesului la secţiile de votare din străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de candidatul susţinut de partidul din care făcea parte, "în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv", explică procurorii.

 

DNA susţine că dreptul de vot cetăţenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât şi prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulţi dintre titularii dreptului la vot să renunţe la exercitarea acestuia.

 

Procurorii anticorupţie susţin că ministrul de externe a vătămat şi interesele Ministerului Afacerilor Externe, privind buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României în străinătate şi îndeplinirea de către acestea, în condiţii optime, a atribuţiilor legale privind apărarea drepturilor cetăţenilor români. DNA susţine că Titus Corlăţean a nesocotit o parte dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secţii de votare în localităţi în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane şi că ar fi organizat, fără vreo documentare ori justificare, secţii de votare în localităţi care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

 

Conducerea Senatului a decis lunea trecută ca senatorii să aibă în acestă săptămână activitate exclusiv în teritoriu, preşedintele acestui for, Călin Popescu Tăriceanu, neexcluzând varianta ca aceştia să vină la Bucureşti abia după alegerile locale. El a mai spus că, dacă se va impune, va convoca o şedinţă a Biroului Permanent. Întrebat dacă senatorii vor mai veni la serviciu până la alegerile locale, care vor avea loc la 5 iunie, Tăriceanu a spus: "O să vedem pe măsură ce înaintăm. Dacă sunt chestiuni foarte urgente o să convocăm".

***

DNA a solicitat luni inceperea urmaririi penale a fostului ministru de Externe Titus Corlatean, pentru impiedicarea votului in diaspora la alegerile prezidentiale din 2014. DNA il acuza pe Corlatean de abuz in serviciu si de impiedicarea exercitarii drepturilor electorale.

 

Procurorii arata ca exista suspiciuni in privinta faptului ca, Titus Corlățean, ministru de Externe in 2014, ar fi organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.


DNA considera ca limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.

 

Folosul necuvenit ar fi constat in limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate. 

 

Procurorii considera ca fostul ministru de Externe a nesocotit unele dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane si a organizat, fără vreo documentare ori justificare, secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

 

Cititi comunicatul DNA:

 

"Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de CORLĂȚEAN TITUS, senator în Parlamentul României, la data faptelor ministru al Afacerilor Externe, în legătură cu săvârșirea infracțiunilor de:


- abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, 
- împiedicarea exercitării drepturilor electorale. 

Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Corlățean Titus, senator, la data faptelor deținând și o funcție ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.


Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate. 
 

Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.
 

Pe de altă parte, dreptul de vot cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia.
 

Prin aceeași conduită, ministrul de externe a cauzat și o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români.

Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuțiile de serviciu s-a concretizat îndeosebi în: 


- nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane
- organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 19 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.


Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție."

 

***

 

O buna parte dintre cetatenii romani aflati in strainatate nu au reusit sa voteze la alegerile prezidentiale din noiembrie 2014 din cauza putinelor sectii de vot existente si a cozilor imense care s-au format.

 

Dupa primul tur al alegerilor prezidentiale Titus Corlatean a demisionat din functia de ministru de Externe declarand ca infiintarea de noi sectii de vot in strainatate ar fi ilegala si ca el nu isi va asuma aceasta masura. Corlatean a spus atunci ca nu exista o baza juridica legala pentru suplimentarea sectiilor de vot.

 

Corlatean i-a acuzat atunci pe Traian Basescu si pe Klaus Iohannis de provocarea acestui scandal legat de votul din diaspora, precizand ca acestia ar fi urmarit astfel sa castige voturi.

 

Fostul ministru de Externe a respins decizia BEC din 7 noiembrie 2014 prin care se arata ca nu legea nu interzice deschiderea de sectii suplimentare de vot.

 

In urma schimbarilor care au avut loc in PSD, dupa ce Ponta a pierdut alegerile prezidentiale, in spatiul public au aparut mai multe acuzatii impotriva unor membri PSD.

 

Dupa excluderea sa din partid, Geoana a declarat ca Ponta este principalul vinovat pentru refuzul deschiderii de noi sectii de vot in strainatate deoarece nu a ascultat de consultantii straini si de stafful sau de campanie care l-au sfatuit sa faca acest lucru: "Sunt absolut convins si exista informatii suficiente ca organizarea votului a reprezentat un act deliberat de impiedicare a exercitarii dreptului la vot. Dl Ponta e principalul responsabil, iar dl Corlatean e principalul sau complice" a spus atunci Geoana.

 

Marian Vanghelie, exclus si el din PSD, a declarat ca acuzaţiile formulate de Geoana sunt adevarate si ca Liviu Dragnea a blocat deschiderea de noi sectii de vot in strainatate pe motiv ca astfel s-ar pierde alegerile.

 

Vanghelie a cerut autoritatilor sa verifice stenogramele convorbirilor purtate de Victor Ponta, Liviu Dragnea, Titus Corlatean si strategul de campanie al PSD, Bogdan Teodorescu, in ultimele sase luni de dinaintea alegerilor.

 

Presedintele Iohannis a transmis de asemenea atunci ca asteapta "cu maxim interes ca Parchetul Curții Supreme să-și respecte obligațiile constituționale de a apăra drepturile și libertățile cetățenilor și, în consecință, aștept cât mai curând rezultatul investigației privind împiedicarea exercitării drepturilor electorale de către românii din Diaspora."

 

 

 

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22