Pe aceeași temă
„Atâta vreme cât procedura nu este finalizată, încă am o şansă de a obţine această funcţie şi mă lupt pentru această şansă, până în ultima secundă”, a spus Kovesi într-un interviu editorializat de Politico.ro, preluat de site-ul Digi 24.ro.
Întrebată dacă s-a gândit să se retragă din cursă, Kovesi a spus „Sub nicio formă”.
Ca procuror, Laura Codruţa Kovesi a anchetat oameni politici de la vârf, afacerişti puternici şi judecători corupţi. Ea nu va fi stingherită de câteva jocuri politice de la Bruxelles, relatează Politico după un interviu cu Laura Codruţa Kovesi.
Kovesi, fosta şefă a anticorupţiei din România este una dintre cei doi candidaţi rămaşi în cursa pentru a deveni primul procuror-şef al Uniunii Europene, funcţie care are rolul de a investiga infracţiuni legate de bugetul european cum ar fi frauda, corupţia şi spălarea de bani.
Kovesi se află acum în centrul unei lupte pentru putere între Parlamentul European, care o susţine la şefia nou-creatului Parchet European, şi Consiliul Uniunii Europene, format din reprezentanţii guvernelor statelor membre, instituţie care îl preferă pe candidatul francez, Jean-Francois Bohnert. În plus, Kovesi a fost sabotată chiar de propriul guvern care a acuzat-o că a dirijat o „vânătoare de vrăjitoare” împotriva politicienilor, mai scrie publicația citată.
Negocierile dintre cele două instituţii vor fi reluate odată ce noul Parlament European va intra în funcţie după alegerile din 26 mai. Pentru mai mulţi diplomaţi de la Bruxelles cea mai bună cale de a ieşi din acest impas ar fi ca Uniunea Europeană să se unească în jurul lui Bohnert, în condiţiile în care acesta a primit un sprijin puternic de la unii membri ai Parlamentului European şi nu are problema lipsei de sprijin din partea propriului guvern.
Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie anul trecut. Politicienii din opoziţie şi activiştii anticorupţie spun că PSD-ul aflat la guvernare a forţat plecarea lui Kovesi pentru că reuşise să obţină un lung şir de condamnări împotriva politicienilor de la vârful politicii româneşti.
Luna trecută, liderul PSD Liviu Dragnea, considerat timp de multă vreme cel mai puternic om din România, a fost condamnat la închisoare pentru 3 ani şi jumătate într-un caz de corupţie de care s-a ocupat chiar Kovesi. Mai înainte, Curtea Supremă a respins acuzaţiile de abuz de putere, luare de mită şi declaraţii mincinoase aduse împotriva lui Kovesi, iar măsurile luate împotriva ei, precum interdicţia de a părăsi ţara au fost declarate ilegale.
România nu este singura ţară care se confruntă cu problema corupţiei endemice, dar investigaţiile lui Kovesi au arătat nivelul la care corupţia ajunsese în una dintre cele mai sărace ţări ale Uniunii Europene. În perioada în care s-a aflat la DNA, agenţia a luat măsuri legale împotriva a cel puţin 1000 de persoane în fiecare an, dintre care 900 au fost condamnate, spune Kovesi. Acest palmares, spune ea, o face un candidat puternic pentru funcţia de procuror-şef european.
„Sub conducerea mea, DNA a devenit un model de bune practici în sud-estul Europei cu privire la corupţia la nivel înalt”, a spus Kovesi.
„Faptul că am investigat atât de multe cazuri înseamnă că ştiu foarte bine care este ipologia infracţiunilor. Odată ce ştii cum se face fapta, ştii şi cum să-i prinzi”, spune Kovesi, care accentuează faptul că experienţa pe care a obţinut-o ar fi importantă şi la nivel european. „Corupţia nu s-a inventat în România, nu este un brand nou” spune Kovesi care a recunoscut şi că a întâmpinat dificultăţi din partea politicului.
„Ce este sigur este că sunt un candidat care nu se bucură de sprijinul statului român, în timp ce colegul meu francez se bucură de sprijinul statului francez. În timpul negocierilor, sprijinuli pe care guvernul României îl oferă sau nu îl oferă poate să conteze”. Pe de altă parte, Kovesi spune că lipsa de sprijin din partea României nu este decisivă.
Kovesi a respins speculaţiile conform cărora ar vrea să intre în politică şi să candideze la preşedinţia ţării, menţionând că nu are nicio intenţie de a părăsi profesia de magistrat. Kovesi spune că are răbdare şi că aşteaptă să vadă rezultatul negocierilor dintre Consiliu şi Parlament.
„Am jucat baschet în trecut şi au fost situaţii în care am câştigat meciuri importante chiar în ultima secundă. Chiar şi când adversarul te conduce, în ultima clipă poţi să înscrii un gol şi să câştigi”.
În cazul în care nu obţine funcţia, Kovesi spune că „întotdeauna există un plan B, întotdeauna am şi alte planuri. Dar acum, planul meu este să rămân şi să mă lupt pentru această candidatură”.
Şansele lui Kovesi ar putea să crească după intrarea în funcţie a noului Parlament European, în condiţiile în care susţinerea politică pentru candidatul francez s-ar reduce dacă Franţa ar ţinti funcţii mai importante în noua configuraţie politică de la Bruxelles.
