Pe aceeași temă
Avocatul Dan Chitic, unul dintre liderii protestelor de săptămânile trecute împotriva măsurilor de protecție luate de autorități, a depus luni la Avocatul Poporului un memoriu prin care îi cere lui Renate Weber să conteste la Curtea Constituțională noua lege care permite carantinarea și izolarea individuală a pacienților infectați cu Covid-19.
„Renate Weber este singurul om care mai poate salva România de dictatură! Dacă e nevoie, vom face scut cu trupurile noastre. Doamne Weber, vă rugăm să nu ne părăsiți!”, a declarat Dan Chitic pentru Sputnik.md.
”În ceea ce privește posibilitatea atacării la CCR a legii carantinării și izolării, deocamdată noi analizăm această lege”, a spus Weber, precizând că ”e singurul comentariu pe care pot să-l fac”, conform DCNews, site-ul lui Bogdan Chiriac, vedetă promovată de trustul lui Dan Voiculescu.
Avocatul Dan Chitic a scris pe Facebook că a depus la Avocatul Poporului Memoriul scris de Avocatul Gheorghe Piperea, cunoscut pentru discursul anti-bănci, apropiat de tripleta Vîlcov-Teodorovici-Dragnea.
Avocatul Dan Chitic este promovat intens de Sputnik, cu zeci de articole care promovează acțiunile, declarațiile și poziționările sale. El este invitat constant la România TV, postul fondat de Sebastian Ghiță, unde își expune ideile critice la adresa parcursului pro-european și pro-atlantic al României.
Chitic este fondator al unui partid ”patriotic” împreună cu fostul colonel SRI Dan Dragomir (stânga în foto de mai jos), condamnat definitiv într-un dosar de corupție și fugit din țară.
Postarea lui Piperea despre „memoriul” adresat lui Weber (ALDE)
„Memoriul are 4 motive de neconstitutionalitate extrinseca (formale) si 7 motive de neconstitutionalitate intrinseca (de fond). Dupa ce va fi gata documentul in format pdf, o sa vi-l postez aici.
Pana atunci, va atrag atentia asupra celor mai preocupante dintre ele.
1. Forma legii, asa cum a fost adoptata, incalca principiul separatiei puterilor in stat, intrucat initiativa legislativa a apartinut guvernului, dar legea a fost aproape in intregime modificata in Parlament, ceea ce a determinat un inadmisibil clivaj intre initiativa legislativa guvernamentala si cea parlamentara. Practic, Parlamentul a substituit guvernul in privinta acestei legi, proiectul guvernului fiind rejectat, in favoarea unei forme a legii care provine aproape in intregime din initiative parlamentare. Ceea ce a putut modifica proiectul guvernului “in proportie de 90%” (conform declaratiei publice a presedintelui interminar al Senatului) nu este o simpla adunatura de amendamente, ci o initiativa legislativa parlamentara care a substituit in mod neconstitutional initiativa guvernului.
2. Legea criticata a introdus notiunea de “persoana suspecta” de a fi infectata cu un agent patogen, “calitate” pe care o capatata pentru simplul fapt ca provine dintr-o zona cu epidemie sau pentru ca a intrat in contact cu o persoana infectata. Or, notiunea normativa de “suspect” are o conotatie procesual-penala, desemnand o persoana care poate sa fie sau nu vinovata de savarsirea unei fapte penale, dar care este banuita de ceva penal de catre organele de cercetare penala. Practic, legea criticata introduce o notiune penala in chestiuni de sanatate publica, facand ca suspiciunea, banuiala, sa fie extinsa si mentinuta pe termen indefinit la orice persoana, care “provine” dintr-o zona cu risc sau a luat contact cu un “infectat”. In afara de faptul ca, etimologic, apelativul utilizat in lege pune un stigmat pe fruntea oricui, acesta este si discriminatoriu, putand determina grave segregari sociale pe criterii de boala banuita. Grav este ca acest apelativ este lasat la latitudinea unor functionari din directiile de sanatate publica (de cele mai multe ori acesti functionar nefiind nici macar medici). Suspectul din procedura penala are mai multe garantii (asupra acestei “calitati” se pronunta un magistrat) si mai mute libertati decat suspectul de infectare.
Este esential de subliniat ca “persoana suspecta” poate fi o persoana cu evidente semne de boala (oricare, nu numai cea suspectata), o persoana care nu are semne de boala (asimptomatic), deci nu sufera de nimic, sau o persoana perfect sanatoasa. Imprecizia legii este evidenta si generatoare de abuzuri, dar nimic nu justifica, nici macar un buget generos alocat sistemului sanitar, internarea medicala fortata, carantinarea sau izolarea unui om sanatos, care nu poate infecta pe nimeni, dar se poate infecta cu microbi instraspitalicesti.
3. Legea criticata inlocuieste dreptul la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, prevazut in art. 47 alin.2 din Constitutie, cu obligatia de a fi sanatos. Orice simptom de gripa sau de raceala poate fi usor confundat de functionarii de la DSP cu covid-19. Aceasta confuzie a fost facuta chiar de presedintele Romaniei, domnul Klaus Werner Johannis, care a declarat despre covid-19 ca este “o simpla raceala”. Declaratia este publica, fiind data in ziua de 27 februarie 2020. Se poate presupune ca, atunci cand a facut aceasta declaratie, presedintele se consultase deja cu specialistii in epidemii si virusuri. Din aceasta perspectiva, este evident ca nu ne putem ascunde de autoritatile medicale daca avem franturi de simptome de boala contagioasa – stranut, tuse, tremurat de frig. Pentru a nu fi reclamati la 112, suntem obligati sa fim sanatosi de acum incolo.
In mod evident, o asemenea societate a fricii si a distantei fizice, a suspiciunii si a delatiunii, nu este o societate democratica. De vreme ce legea criticata determina caderea pe panta fatala a dictaturii pe temeiuri de frica, este incalcat art. 1 alin.3 din Constitutie, conform caruia Romania este “stat de drept, democratic si social”.
4. Legea introduce conceptul de “grup populational”, definit ca grup de persoane care prezinta una sau mai multe caracteristici comune.
Acest concept este similar cu termenii juridici utilizati in legislatia nazista. Caracteristicile comune pot fi rasa, culoarea pielii, dizabilitatea, profesia, lipsa averii, lipsa posibilitatii de a munci, lipsa asigurarii medicale etc. Or, acest concept abominabil face legea anti-constitutionala din start, incalcand principiile statului de drept si principiul non-discriminarii.
In plus, conceptul de “grup populational”, care ar putea contine “persoane suspecte”, antreneaza responsabilitatea colectiva pentru suspiciunile la adresa unor indivizi, precum si detentia medicala pentru nesansa de a fi inclus intr-un astfel de grup de “risc”. Medicii, asistentii, politistii care fac vizite detinutilor medicali, jandarmii care escorteaza dubele cu asemenea detinuti, avocatii si magistratii din palatele de justitie, functionarii publici care lucreaza permanent cu publicul, toti pot fi membri ai acestor nedorite grupuri populationale si, deci, "persoane suspecte".
Iar cel care desemneaza grupurile populationale este, desigur, “comandantul actiunii”, prin ordin executoriu imediat si cvasi-inatacabil in justitie.
5. In fine, legea este viciata din punct de vedere constitutional si pentru ca impune adevarate sanctiuni, mergand pana la privare de libertate, in baza unor simple suspiciuni ale unor functionari ai aparatului sanitar birocratic. A se observa ca legea utilizeaza obsesiv cuvantul “liberare” pentru persoanele suspecte, in loc sa utilizeze termenul corect din punct de vedere medical si etimologic de “externare”, ceea ce accentueaza caracterul sau represiv.
PS. Nu este suficient sa dati like sau share acestui mesaj. Este nevoie ca fiecare oponent al acestei legi anti-constitutionale, care anunta zorii unei dictaturi, sa trimita memorii la Avocatul Poporului, precum si mesaje la parlamentarii pe care i-ati votat, la medicii pe care ii stiti, ca sa ia atitudine si la orice alta persoana sau entitate juridica interesata sa stie ce ne asteapta in conditiile existentei si aplicabilitatii acestei legi. Actionati, protestati, prezenta sau lamentatiile pe facebook nu mai sunt suficiente", a scris Piperea pe Facebook.
