Pe aceeași temă
Legea merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis. Potrivit proiectului adoptat de deputați, Guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, singura modificare față de variantă adoptată de Senat.
România va fi independentă energetic peste 5 ani, spune premierul Nicolae Ciucă.La sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz extras din Marea Neagră, iar până în 2027, vom avea suficient gaz pentru a asigura independența energetică, a adăugat el.
„Avem certitudinea că într-o perioadă nu mai mare de 5 ani să putem să devenim cu adevărat independenți din punct de vedere energetic”, a spus Ciucă.
„La sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz extras din Marea Neagră, care va intra în sistem. Nu mai târziu de finalul anului 2026 – începutul anului 2027 să avem resursa de gaz necesară pentru asigurarea independenței necesare pentru economia românească, pentru consumul public”, a mai spus premierul
„Statul Român va încasa 60% din taxe și impozite pentru gazul din Marea Neagră. România va deveni un jucător regional important”, a declarat președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, după votul din Parlament.
Legea stabilește că producătorii vor plăti impozit suplimentar când prețul gazului va trece de 85 lei/MWh, față de 45,71 lei/MWh, cât stabilește legea din 2018. Impozitul crește progresiv în funcție de prețul gazului:
15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.
Potrivit legii adoptate de Parlament, investitorii își pot deduce maxim 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare, pentru investiţiile efectuate în segmentul upstream, față de 30% cât era în prezent.
De asemena, se elimină obligația de a vinde 50% din producție pe piața internă, guvernul putând să intervină doar în situații de criză. Legea mai stabilește că România va avea drept de preempțiune la achiziția gazelor naturale, adică va putea acoperi necesarul intern înainte de a vinde surplusul către export.
Noua lege mai prevede că regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific nu se vor modifica, indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea investitorilor, pe toată durata acordurilor.
Primele livrări de gaze în baza legii offshore ar urma să înceapă în a doua parte a acestui an. De asemenea, legea stabilește același cadru fiscal pentru investiții offshore și onshore de adâncime, ceea ce va duce la urgentarea investițiilor onshore de la Caragele, județul Buzău, cel mai mare zăcământ de gaze descoperit în ultimii 30 de ani în România.
