Magistrații îi cer lui Predoiu să nu-i numească pe șefii de parchete înainte să revizuiască legea

Dora Vulcan | 15.11.2019

Două asociații de magistrați îi cer ministrului Justiției să nu treacă la numirile șefilor de Parchete fără repunerea legislației în acord cu recomandările MCV, Comisiei de la Veneția, GRECO și CCPE.

Pe aceeași temă

Două asociații ale magistraților. Forumul Judecătorilor și Inițiativa pentru Justiție, îi cer ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, să nu declanșeze procedura legală de numire a noilor șefi de la DNA, Parchetul General și DIICOT înainte de a modifica legislația în conformitate cu recomandările făcute de Comisia Europeană (prin raportul MCV), Comisia de la Veneția, GRECO și Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE), potrivit unui document remis Revistei 22.

Într-un apel public, Forumul Judecătorilor și și Inițiativa pentru Justiție arată că actuala legislație nu garantează independența procedurii de numire, dat fiind amestecul executivului în procedură.

Simplele declarații politice făcute de premierul Ludovic Orban, la instalarea sa, privind realizarea procedurilor de selecție pe criterii de profesionalism și îndemnul ca toți procurorii cărora le pasă de cetățeni și de lege să se înscrie nu sunt suficiente, spun magistrații din cele două asociații profesionale. Aceste declarații nu oferă ”garanțiile reale pe care le-ar conferi instituirea unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei Europene din cadrul MCV, GRECO, Comisiei de la Veneția și Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, cu doleanțele exprimate de mii de magistrați români în cursul anilor 2017-2019”, se mai spune în apelul celor două asociații de magistrați.

Apelul celor două asociații de magistrați către ministrul Justiției, Cătălin Predoiu

ASOCIAȚIA „FORUMUL JUDECĂTORILOR DIN ROMÂNIA”, asociație profesională a judecătorilor, și ASOCIAȚIA „INIȚIATIVA PENTRU JUSTIȚIE”, asociație profesională a procurorilor, solicită ministrului Justiției, în exercitarea atribuțiilor care îi revin cu privire la numirea procurorilor de rang înalt, să nu declanșeze procedurile de numire a acestora până după punerea în acord a dispozițiilor legale în materie cu recomandările formulate constant prin rapoartele Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (rapoartele MCV), rapoartele Grupului de State împotriva Corupției (GRECO) privind România și avizele Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

Astfel, prin Rapoartele MCV din 2017, 2018 și 2019 s-a reiterat recomandarea Comisiei Europene de a se institui un sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, care să poată oferi garanții suficiente împotriva politizării.

În ceea ce privește evoluția în timp a situației, prin aceste Rapoarte MCV s-a evidențiat o continuă slăbire a sistemului de control și echilibru din cadrul procedurilor de numire a procurorilor de rang înalt, precum și o îndepărtare de la recomandările Comisiei de la Veneția, prin creșterea gradului de libertate a ministrului justiției în selecția candidaților, prin limitarea competențelor Președintelui României și, mai ales, prin reducerea rolului Consiliului Superior al Magistraturii.

Rapoartele GRECO privind România din 2018 și 2019 au reiterat recomandarea ca procedura pentru numirea în și revocarea din funcțiile cele mai înalte din parchet, cu excepția Procurorului General, să se facă printr-o procedură transparentă și bazată pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se acorde un rol mai important în această procedură.

S-a subliniat că această recomandare a rămas neimplementată și că modificările legislative recente privind sistemul judiciar, cu referire expresă la Legea nr. 242/2018, au sporit riscurile de periclitare a independenței și imparțialității organelor de urmărire penală.

GRECO a arătat că este preocupat de faptul că autoritatea supremă privind deciziile de recrutare în cadrul sistemului judiciar rămâne la ministrul justiției și că, în plus, această distribuție deja inegală a rolurilor decizionale este intensificată prin limitarea dreptului Președintelui României de a refuza numirea candidaților propuși la doar o singură dată pentru motive de oportunitate.

Comisia de la Veneția, prin Avizul privind propunerile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, a arătat că este necesar să se păstreze un echilibru între nevoia de legitimitate democratică a numirii conducătorului parchetului, pe de o parte, și exigența de depolitizare, pe de altă parte. Din această perspectivă, în cazul în care se recurge la un mecanism de numire cu implicarea puterii executive și/sau legislative, sunt necesare garanții suplimentare pentru a diminua riscul de politizare a procuraturii, motiv pentru care implicarea efectivă a unui consiliu judiciar sau a unui consiliu pentru procurori, dacă o astfel de structură există, este esențială, reprezentând o garanție de neutralitate și de expertiză profesională, apolitică.

Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) a statuat, prin Avizul emis la 16 mai 2019, că o autoritate profesională independentă, cum ar fi un Consiliu pentru procurori, ar trebui să fie competentă pentru numirea, promovarea și sancționarea disciplinară a procurorilor, care exclude sau cel puțin restricționează intervenția altor organe ale statului.

”În noile condiții, dacă Președintele este obligat să numească pe al doilea candidat propus de ministrul justiției, chiar și în cazul unui aviz negativ al CSM, avizul nu mai are sens. Acest lucru nu este compatibil cu rolul pe care un organism cum este CSM ar trebui să îl joace. (...) Biroul CCPE recomandă reconsiderarea atât a modificărilor aduse, cât și a actualelor prevederi constituționale aflate în strânsă legătură, astfel încât să poată fi creat un cadru neutru și obiectiv al numirilor/revocărilor din funcție, conform standardelor europene.”

Ca urmare a pozițiilor exprimate de aceste organisme europene, fostul ministru al Justiției a considerat necesar să nu uzeze de competențele sale, motiv pentru care a și revocat, cu efecte imediate, procedura de selecție a procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Având în vedere declarațiile făcute recent de prim-ministrul României, dl Ludovic Orban, în sensul că procedura de numire a procurorilor-șefi din fruntea parchetelor reprezintă o prioritate pentru noul Guvern, precum și invitația adresată procurorilor de ministrul Justiției, dl Cătălin Predoiu, de a se înscrie la procedurile de selecție care vor fi organizate pentru ocuparea celor mai importante funcții de conducere din Ministerul Public, atragem atenția că simplele declarații politice în sensul că procedurile de selecție se vor face pe criterii de profesionalism și îndemnul ca toți procurorii cărora le pasă de cetățeni și de lege să se înscrie nu sunt suficiente.

Astfel de declarații și îndemnuri, specifice oricărui discurs politic, nu pot suplini garanțiile reale pe care le-ar conferi instituirea unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei Europene din cadrul MCV, GRECO, Comisiei de la Veneția și Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, cu doleanțele exprimate de mii de magistrați români în cursul anilor 2017-2019.

Interimatul în funcțiile de conducere din Ministerul Public reprezintă, într-adevăr, o variantă „de avarie”, dar prin faptul că delegările în aceste funcții se fac de Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru perioade de maxim 6 luni, garantarea independenței de factorul politic este, fără îndoială, mai riguros respectată decât în cazul numirii pentru un mandat de 3 ani printr-o procedură în care selecția candidaților se face de un reprezentant al puterii executive, care poate să nu țină cont de avizul Secției pentru procurori a CSM și care poate impune singurei autorități care i-ar putea cenzura opțiunea – Președintele României – orice candidat dorește, după eventuala respingere a primei sale opțiuni.

Pentru aceste motive, considerăm că un indiciu cu privire la faptul că și ministrului Justiției îi pasă de independența magistraților, de cetățeni (inclusiv de cei care au ieșit în stradă pentru a apăra independența justiției) și de lege (inclusiv de calitatea acesteia și de conformitatea cu standardele minimale internaționale), va rezulta din capacitatea sa de a se abține de la a utiliza un instrument de natură a afecta independența justiției.

Asociația „Forumul Judecătorilor din România”

judecător Dragoș CĂLIN, co-președinte

judecător Lucia ZAHARIA, co-președinte

Asociația „Inițiativa pentru Justiție”,

procuror Sorin Marian LIA, co-președinte

procuror Bogdan-Ciprian PÎRLOG, co-președinte

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22