Pe aceeași temă
Într-o emisiune la TVR Info, ministrul Marcel Boloș a fost întrebat câți bani europeni poate pierde România dacă nu realizează reforma.
"Reforma pensiilor speciale ori se face, ori nu se face. Dacă nu se face, sigur, ce aţi spus dumeavoastră, cu faptul că pierdem banii, până la un miliard patru sute. Deci, după ultima discuţie cu Comisia Europeană, există o modalitate de determinare a plăţilor parţiale care presupune că se înmulţeşte valoarea jalonului cu reforma.
În cazul nostru sunt 47 de milioane de euro – cu un coeficient consolidat. Acest coeficient poate să ajungă până la 30 valoarea jalonului privind reforma, deci înmulţim 50, aproximativ, cu 30 şi putem ajunge la un miliard şi jumătate de euro", a spus Marcel Boloş.
Ministrul a vorbit și despre riscul de „depopulare” a unor instituţii publice în cazul unei reforme drastice, „Această reformă privind pensiile speciale aduce, o dată cu ea, și un risc de depopulare, pe care l-am mai menționat, a structurilor statului. Nici Ministerul Investițiilor şi Proiectelor Europene, nici Ministerul Muncii, care duce cea mai grea sarcină de reformă pe care o avem în PNRR, nici Ministerul Finanțelor, nici ministerele de linie nu pot lua această decizie. Această decizie este la nivel de Coaliție. Asumată politic pentru că vizează o componentă de risc pe care nu și-o poate asuma un ministru de linie, este o decizie la nivelul Coaliției de guvernare", a spus Boloș.
Ministrul susţine că decizii luate în România au atras atenţia Comisiei asupra unor politici duse de politicienii de la București cu privire la pensii. "Acum, sigur că s-ar putea să generez o serie de discuţii în spaţiul public, dar noi venim din spate cu recomandări specifice de ţară care ne-au atenţionat că aveţi grijă că luaţi decizii ad-hoc pentru majorarea pensiilor. Să nu uităm că a fost în spate o lege a pensiilor care s-a dovedit că nu o putem susţine şi că nu am avut bani pentru a implementa-o, dar a fost o decizie ad-hoc de majorare a pensiilor cu 40%, ceea ce a deschis în faţa Comisiei discuţiile pentru ceea ce înseamnă şubrezirea sustenabilităţii finanţelor publice. Apoi am avut dezmăţul în pensiile speciale", a mai spus Marcel Boloş.
Context
Comisia Europeană nu este de acord cu modificările trecute prin Senat la legea pensiilor. În aceste condiții, coaliția PSD-PNL-UDMR trebuie să o ia de la capăt și să respecte toate indicațiile din raportul Băncii Mondiale.
Premierul Nicolae Ciucă a explicat că la nivelul coaliției se vor lua toate măsurile în așa fel încât România să îndeplinească jaloanele din PNRR.
”În acest moment există un proiect care a fost discutat la nivelul Coaliției, subiectul în sine a fost și este în sine analizat împreună cu Comisia Europeană. Sunt rapoarte și soluții pe care le-am ales din raportul Băncii Mondiale.
Există o legătură cu Comisia și tot ce este de clarificat din punct de vedere tehnic se va întâmpla. Ne dorim să facem și reforma acestui sistem, dar în același timp să îndeplinim și toate jaloanele din PNRR”, a spus Nicolae Ciucă.
Comisia Europeană cere Guvernului să clarifice de ce impozitarea cu 15% a părții necontributive din pensiile speciale sunt compatibile cu decizia CCR 650/2022, care prevede că nicio pensie aflată în plată nu poate fi tăiată.
De asemenea, Bruxelles-ul cere în legătură cu pensiile militare să îi fie oferite lista tuturor bonusurilor și beneficiilor prevăzute de legislație.
În ceea ce privește interdicția de cumulare a pensiilor speciale, experții CE solicită Guvernului român să explice dacă se aplică inclusiv pensiilor speciale ale parlamentarilor și indemnizațiilor pentru limita de vârstă.
Și ministrul Muncii, Marius Budăi, s-a văzut cu reprezentanții Comisiei Europene care i-au transmis că în varianta actuală a legii nu se respectă jalonul din PNRR și România riscă să piardă fondurile.
Coaliția de guvernare se va reuni de urgență pentru a veni cu noi măsuri, în așa fel încât să respecte ceea ce a cerut Comisia Europeană.
Ce a cerut Comisia Europeană
Comisia Europeană a transmis Guvernului Ciucă un punct de vedere, consultat de ȘTIRIPESURSE.RO, în care afirmă că proiectul de lege privind pensiile de serviciu (inclusiv pensiile militare) ar avea ca rezultat „doar economii foarte limitate și nu ar aborda suficient sustenabilitatea fiscală și, în special, echitatea”. În plus, nu îmbunătățește decât în mică măsură caracterul contributiv al sistemului, potrivit experților Comisiei.
Evaluarea preliminară a Comisiei Europene este că, în forma sa actuală, proiectul de lege privind pensiile de serviciu (pensii speciale) nu îndeplinește cerințele necesare, iar oficialii europeni „recomandă cu tărie” să nu se avanseze cu adoptarea noii legislații în Parlament până nu sunt integrate evaluările din studiul de impact al Băncii Mondiale.
„Pe baza evaluării de impact a Băncii Mondiale, actualul proiect de lege privind pensiile speciale are un impact foarte limitat asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile. Cu cât economiile care decurg din revizuirea pensiilor speciale sunt mai mici, cu atât mai puțin spațiu de manevră va avea guvernul pentru a crește gradul de adecvare a pensiilor publice”, spun experții europeni.
„Proiectul de lege prevede în continuare perioade de cotizare substanțial mai mici decât cele din sistemul general pentru aproape toate categoriile, iar prestațiile de pensie se calculează pe baza veniturilor obținute într-un număr foarte limitat de ani”, conform observațiilor Comisiei Europene.
Pensiile militare
În ceea ce privește pensiile militare, oficialii europeni consideră că „proiectul de lege prevede o creștere a perioadei de referință a veniturilor salariale de la 6 la 12 luni consecutive în ultimii 5 ani de serviciu”, iar „acest lucru nu ar avea aproape niciun impact asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile”.
„Două opțiuni analizate de Banca Mondială par mai semnificative: rata de înlocuire a veniturilor de 45 % și baza de calcul raportată la veniturile din întreaga carieră. Adoptarea oricăreia dintre cele două ar aduce pensiile speciale mai aproape de principiul contributivității. Luarea în considerare a veniturilor obținute în întreaga carieră ar trebui să fie opțiunea preferată, deoarece ar spori, de asemenea, echitatea sistemului. Această opțiune ar putea fi adoptată în combinație cu alinierea indexării pensiilor militare la cea din sistemul general, ceea ce ar asigura o rată adecvată a prestațiilor în viitor”, propune Comisia Europeană.
Pensiile magistraților
Cu privire la judecători și procurori, experții europeni consideră că deși deciziile Curții Constituționale limitează modificările care pot fi aduse pensiilor judecătorilor/procurorilor, „ar trebui avute în vedere o durată mai mare a serviciului, un cuantum al pensiei mai mic și alinierea indexării la sistemul general pentru a alinia pensiile speciale ale magistraților la principiul contributivității și pentru a face sistemul mai echitabil”.
„Cu toate acestea, în proiectul de lege există încă diferențe substanțiale între categoriile de pensii speciale în ceea ce privește criteriile de eligibilitate propuse, prestația țintă și baza de calcul pentru prestațiile de pensie. Înțelegem, de asemenea, că în Senat sunt introduse amendamente (de exemplu, reducerea vârstei de pensionare pentru diplomați de la 65 la 60 de ani), care ar exacerba diferențele dintre categoriile de pensii speciale. Reiterăm faptul că raționalizarea categoriilor de pensii speciale înseamnă armonizarea criteriilor de eligibilitate, a cuantumului pensiei (ratei de înlocuire a veniturilor) și a bazei de calcul (definiției veniturilor luate în considerare) între diferitele categorii”, a mai transmis Comisia Europeană.
