Pe aceeași temă
Mai mulți membri ai Consiliului Superior al Magistraturii pregătesc inițierea procedurii de revocare din funcție a actualului președinte al institutiei. Surse din rândul membrilor CSM au declarat pentru Digi24 că de-a lungul ultimelor luni s-au adunat nemulțumiri legate de modul în care Lia Savonea organizează ședințele sau gestionează comunicarea CSM cu alte instituții dar și pentru proiectul inițiat, fără consultarea tututor membrilor CSM, așa cum a susținut public că ar fi făcut, de secretizare a averii partenerilor de viață ai judecătorilor.
Problemele au apărut de la modul în care Savonea organizează ședințele de plen, astfel încât să se asigure de prezența membrilor care votează aşa cum doreşte ea.
"Tot în vederea previzibilităţii, vă solicităm să stabiliţi zilele în care se desfăşoară şedinţele Plenului şi ale Secţiei de judecători, precum şi orele de începere a acestor şedinţe, întrucât am constatat că acestea se stabilesc în mod total imprevizibil. Având în vedere împrejurarea că dumneavoastră, în calitate de preşedinte, cunoaşteţi sau aveţi obligaţia să cunoaşteţi lucrările aflate pe rolul consiliului, vă solicităm să stabiliţi ordinea de zi cel puţin orientativă a şedinţelor Plenului şi ale Secţiei de judecători pe termen de o lună cel puţin. Menţionăm că solicităm să vă îndepliniţi aceste atribuţii pentru a asigura condiţiile necesare în vederea respectării transparenţei activităţii consiliului, participării asociaţiilor profesionale şi a colegilor interesaţi la lucrările consiliului, precum şi în vederea asigurării posibilităţii studierii în timp util a acestor lucrări de către membrii consiliului, pentru a ne putea exercita atribuţiile prevăzute de lege, în cunoştinţă de cauză fiind cu privire la lucrările aflate pe ordinea de zi", se arăta în scrisoarea transmisă în luna martie șefei CSM de o parte din membrii Consiliului.
Şi ministrul Justiției, Ana Birchall, transmitea conducerii Consiliului Superior al Magistraturii o scrisoare prin care adresa rugămintea să fie stabilită o zi fixă pe săptămână pentru plen, astfel încât să nu se suprapună cu zilele când participă la ședințele de Guvern. CSM i-a răspuns Anei Birchall, că acest lucru este imposibil, argumentând că "există o imposibilitate obiectivă de a da curs".
La rândul ei, Lia Savonea argumenta că regulamentul şi legea nu o obligă să consulte pe nimeni când fixează şedinţele, că e prerogativă care îi aparţine şi că îşi consultă colegii doar pentru că aşa procedau şi predecesorii săi.
Ministrul Justiției Ana Birchall îi reproșează șefei CSM că a convocat ședința CSM în termen prea scurt, după o lungă perioadă în care nu a făcut nicio convocare, fără a ține cont de agenda membrilor CSM, făcând astfel imposibilă participarea lor la ședință.
Birchall arată, în scrisoarea transmisă tuturor membrilor CSM că a primit mailul de convocare din partea Liei Savonea vineri seară, la ora 16:27, pentru ședința de marți.
„Este inadmisibil și de condamnat maniera în care continuați să convocați plenul Consiliului Superior al Magistraturii, fără consultarea prealabilă a tuturor membrilor CSM.
Mai mult, este curios faptul că, deși de peste 2 săptămâni nu a mai fost convocat Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, dumneavoastră înțelegeți să îl convocați într-o zi de vineri, spre seară.
Nu pot să nu mă întreb care este totuși urgența.
În consecință, vă rog să-mi comunicați motivele pentru care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a mai fost convocat din data de 17 septembrie 2019, respectiv de peste 2 săptămâni", arată Ana Birchall, în scrisoare.
Ministrul Justiției reiterează, în finalul scrisorii, rugămintea de a convoca ședințele Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, „inclusiv prin comunicarea din timp a agendei de lucru, cu respectarea principiilor predicitbilității și transparenței, permițându-mi astfel exercitarea dreptului constituțional conferit de calitatea de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii”.
Miza bătăliei agendelor este una cât se poate de simplă: prezența pe ordinea de zi a ședinței a validării rezultatelor concursului pentru numirea Adinei Florea ca procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ).
Convocarea plenului fără consultarea membrilor CSM, o meteahnă mai veche a Liei Savonea
Ana Birchall și Lia Savonea reiau, astfel, conflictul pe seama convocării plenului CSM, o meteahnă mai veche imputată șefei CSM, după ce Lia Savonea a anunțat convocarea intempestivă a ședinței CSM fără consultarea membrilor Consiliului.
Este a doua oară când conflictul dintre cele două se poartă pe această temă, după ce, în luna iunie, ministrul Justiției, Ana Birchall, i-a reproșat joi preşedintelui CSM, Lia Savonea, că a programat şedinţa de plen a Consiliului fără să țină cont de agenda guvernamentală și, implicit, de programul ministrului.
”Deși am discutat și m-ați asigurat că ședințele de Plen vor fi convovate după o consultare prealabilă și vor fi stabilite într-o zi în care să nu am fixate activități guvernamentale, constat cu mâhnire că acest lucru nu a fost pus în practică”, spunea Birchall la acea vreme.
Criticile sale la adresa modului în care Savonea convoacă plenul, fără să țină cont de agenda membrilor săi, șefi de instanțe, ministru, persoane cu agende foarte încărcate, a fost susținut și de șefa Curții Supreme de la acea vreme, Cristina Tarcea care se plângea că Savonea nu a consultat-o niciodată în legătura cu data la care stabilește ședințele de plen, ”mai ales atunci când sunt probleme importante pe ordinea de zi”, lăsând astfel să se înțeleagă că Savonea creează special aceste situații pentru a împiedica participarea membrilor plenului la ședințe, pentru a putea controla votul. Tarcea a explicat atunci că un membru CSM nu poate fi substituit prin delegare și că agenda sa, una foarte strictă și pe care este obligat să o respecte, este construită din timp.
”Au fost și situații în care chiar ședințele de secție au fost convocate intempestiv, chiar în aceeași zi, de care nu stiam, chiar dacă vizau probleme ale Înaltei Curți”, explica Tarcea la acea vreme, confirmând astfel reproșurile făcute de Birchall lui Savonea.
Miza: numirea Adinei Florea la șefia controversatei Secții speciale
Șefa CSM, Lia Savonea, are toate șansele, după ce și-a asigurat majoritatea în plen, odată cu numirea lui Corbu la Curtea Supremă, înainte chiar să-i expire mandatul lui Tarcea, să-și valideze protejata la șefia SS.
În ciuda contestării acesteia de colegii magistrați și a numeroaselor semne de întrebare pe care organismele europene le pun puterii politice de la București cu privire la însăși înființarea secției, văzută ca o anomalie și instrument de subordonare politică a magistraților și de intimidare a lor.
De la prima tentativă eșuată, produsă în urmă cu trei luni, Lia Savonea și-a asigurat majoritatea în plen după ce judecătoarea Corina Corbu, o apropiată a sa, a preluat în condiții controversate conducerea Curții Supreme.
Corbu a preluat funcția de președinte al instanței supreme în 14 septembrie iar Forumul Judecătorilor a cerut anularea în instanță a deciziei Secției pentru Judecători, care a declanșat procedura de de numire a unui nou președinte al instanței supreme pe 30 mai, în condițiile în care funcția urma să devină vacantă abia pe 14 septembrie.
La scorul strâns cu care se așteaptă validarea Adinei Florea va contribui și procurorul Codruț Olaru, despre care se crede că va fi singurul procuror care va vota pentru numirea lui Florea la șefia secției de investigare a magistraților.
Ultimele cinci ședințe ale plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost amânate din lipsă de cvorum, ultima fiind în urmă cu două săptămâni.
Șapte membri ai CSM - Anamaria Chiș, Mihai Bălan, Bogdan Mateescu, Cristian Ban, Florin Deac, Tatiana Toader și Nicolae Solomon, vicepreședinte al forului - au boicotat întrunirea plenului și au cerut amânarea orice discuții privind numirea șefiei secției până la traducerea raportului Comisiei de la Veneția și a raportului GRECO, care critică înființarea secției, considerată a fi o anomalie juridică și un atentat politic la independența magistraților.
La rândul său, ministrul Justiției, Ana Birchall, pe care premierul Viorica Dăncilă a încercat să o îndepărteze fără succes, după ce Departamentul de Stat al SUA și-a exprimat încrederea față de ea iar președintele Iohannis a refuzat remanierea ei, a spus că responsabilitatea deblocării situației o are președintele CSM, Lia Savonea, cu care s-a angajat într-un conflict deschis.
"Îmi permit cu umilință, cu politețe, dar cu deschidere spre dialog, să spun că este și atributul președintelui CSM de a găsi consens, de a pune capăt tonului agresiv, de a pune capăt scandalului, de a încerca să găsească o soluție chiar dacă este dificil de găsit și de a încerca să meargă pe calea dialogului, pentru că este evident că această atitudine și ce se întâmplă de câteva săptămâni nu face bine justiției”, a spus Birchall, interimarul PSD la cârma justiției, după demisia forțată a lui Tudorel Toader.
Președintele CSM, Lia Savonea, a spus, însă, că nu sunt tensiuni între membrii CSM ci doar relații instituționale, criticând faptul că șapte judecători și procurori acuză lipsa dialogului, timp în care aceștia refuză să contribuie la întrunirea plenului.
Funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a devenit vacantă după ce Gheorghe Stan a demisionat în luna iunie după ce a fost propus de PSD și a preluat postul de judecător al Curții Constituționale.
Procurorul Adina Florea a obținut cel mai mare punctaj, 9,86, la interviurile în fața comisiei de concurs din Consiliul Superior al Magistraturii pentru funcția de procuror-șef a Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, fiind urmată de Sorin Iasinovschi, cu un punctaj de 8,85 și de Bogdan Pîrlog, care a obținut 3,25.
Procurorul militar Bogdan Pârlog, cel care a deschis dosarul privind violențele din 10 august, a contestat rezultatele interviului spunând că "întreaga procedură a fost neserioasă și părtinitoare, candidatul care a fost declarat câştigător fiind decis anterior după criterii străine interesului justiţiei".
Cu toate acestea, Secția specială este condusă în acest timp de Adina Florea, din postura de procuror-șef adjunct, după ce fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a încercat să o impună la conducerea DNA dar s-a lovit de refuzul președintelui Klaus Iohannis.
Primul dosar de răsunet al secției a fost punerea sub acuzare a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, aflată în plină procedură de numire la șefia Parchetului European. De asemenea, aceeași secție a încercat de mai multe ori să preia de la DNA dosarul Tel Drum/DNA, a înregistrat o plângere penală pe numele prim-vicepresedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, și a comisarului european pe Justiție Vera Jourova și a retras apeluri în mai multe dosare de înaltă corupție de la instanța supremă în care sunt judecați fugarul Sebastian Ghiță și mai mulți foști magistrați și șefi din Poliția Prahova, care au fost achitați în primă instanță. Secția specială a făcut acelaşi demers şi în dosarul lui Viorel Hrebenciuc.
La începutul acestui an, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a înregistrat mai multe solicitări ale Curților de Apel Pitești, București și Tribunalului Olt, care contestă modul în care a fost înființată și funcționează controversata secție de anchetare a magistraților și cer, printre altele, și să explice dacă România este obligată să respecte recomandările din rapoartele privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene, cererile fiind conexate de către CJUE. Demersul la Curtea europeană a fost inițiat de Forumul Judecătorilor din România.
În punctul de vedere trimis CJUE, Comisia Europeană avertizează că, prin înființarea Secției, România încalcă articolul 19 din Tratatul UE şi articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE, care consacră cerinţa de independenţă a instanţelor, potrivit unor documente publicate de G4media,
Comisia spune că SIIJ nu prezintă garanţii de independenţă iar înființarea ei a fost de natură să inhibe independența magistraților, afectând, implicit, și încrederea cetăţenilor în Justiţie.
De asemenea, Comisia precizează că nu înființarea în sine a unui nou parchet specializat este problema ci lipsa unei ”justificări obiective și plauzibile”, partidele de la guvernare din acel moment, PSD și ALDE, neoferind argumente credibile care să justifice înființarea ei. Comisia se referă la lipsa unor statistici care să ateste existența fenomenului infracționalității în rândul magistraților, care ar fi justificat înființarea unui parchet special destinat anchetării lor.
Comisia nu-și ascunde temerea că, de fapt, SIIJ a fost înfiinţată tocmai pentru a prelua dosare sensibile de la DNA, în contextul în care „ar putea fi mai predispusă intervenţiilor şi presiunilor exterioare, de ordin politic, decât o instituţie consacrată şi consolidată în timp precum DNA”.
Potrivit sursei citate, CE face trimitere explicită la încercări ale SIIJ de a prelua dosare de la DNA precum cazul Tel Drum în care este investigat fostul lider PSD, Liviu Dragnea.
Secretizarea averii partenerilor de viață ai judecătorilor, picătura care a umplut paharul
Propunerile legate de modificarea Legii ANI au fost picătura care a umplut paharul. De acolo ar fi pornit, de fapt, ideea revocării. Una dintre aceste propuneric viza ca averile partenerilor de viață ai judecătorilor să fie trecute la secret, scrie Digi 24.
Unii membri ai CSM susţin că nu au văzut forma finală a propunerilor trimise în parlament, deşi Lia Savonea a spus că au avut loc consultări şi că aceste propuneri au venit din sistemul judiciar.
„În privinţa propunerii de modificare a legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Agenției Naționale de Integritate, menţionăm faptul că începând cu data de 9 mai 2019, CSM a iniţiat o lucrare având acest obiect, finalizată la data de 03 iulie 2019, în cadrul Comisiei nr.1 - comună “Legislație și cooperare interinstituțională”, după o amplă consultare a tuturor instanţelor şi parchetelor. Prin urmare, afirmaţia din mass-media potrivit căreia propunerile de modificare legislativă au aparţinut preşedintelui CSM şi au urmărit eludarea unei proceduri de evaluare derulată de ANI este complet falsă”, spunea, în replică, Lia Savonea.
Şi ministrul Ana Birchal i-a transmis Liei Savonea că se impune ca, în cazul propunerilor de modificare a Legii privind organizarea Agenției Naționale de Integritate, să fie analizat impactul acestora nu numai din perspectiva CSM, ci și din cea a ANI.
„În legătură cu această modificare, apreciem în continuare că se impune o analiză mai aprofundată a impactului acestora nu numai din perspectiva Consiliului Superior al Magistraturii dar și din perspectiva autorității investite de lege cu responsabilitatea asigurării implementării prevederilor legale privind declarațiile de avere și declarațiile de interese, anume Agenția Națională de Integritate. Este evident avantajul depunerii declarațiilor de avere și de interese la nivel centralizat pentru magistrați, judecători și procurori, din întregul sistem. În opinia noastră, acesta constituie un exemplu de bună practică, cu atât mai mult cu cât dosarele profesionale ale judecătorilor și procurorilor sunt păstrate la Consiliul Superior al Magistraturii”, scria Birchall în documentul transmis Liei Savonea.
În privința prevederii ce vizează anonimizarea datelor de identificare ale membrilor de familie cu ocazia publicării declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, Birchall transmitea că propunerea poate fi avută în vedere „în contextul mai larg al unei modificări a întregului cadru legislativ referitor la domeniul integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice”.
„Cu referire la propunerea de limitare a termenului de publicare a declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese pe paginile de internet ale instituțiilor și a Agenției Naționale de Integritate, considerăm că menținerea publicității declarațiilor de avere și de interese pe toată durata funcției cât și timp de trei ani de la încetare constituie un demers în direcția asigurării exercitării funcțiilor demnităților publice în condițiile de transparență”, se mai arăat în documentul ministrului Justiţiei.
Conform legii, propunerea de revocare a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii trebuie inițiată de cel puțin 7 membri, după care este supusă la vot în plen unde, pentru a fi validată, trebuie să obțină majoritatea simplă a voturilor.
***
Lia Savonea are mandat să conducă instituția care se ocupă de organizarea sistemului judiciar până la începutul anului viitor, aşa că, declanşarea acestei proceduri are mai mult valoare simbolică.
Contestată de o parte dintre membrii Consiliului, Lia Savonea ar beneficia însă de susținerea a jumătate dintre membrii CSM - majoritatea judecătorilor, dar și a reprezentanților societății civile. Rămâne de văzut dacă se va întruni sau nu majoritatea necesară pentru a se trece la vot.
