Pe aceeași temă
Prin aceste corectii, Romania a suportat din bugetul propriu cheltuielile efectuate in poiectele europene in cauza, neutilizand in loc banii de la Uniunea Europeana.
Intr-un raspuns la solicitarea HotNews, ministerul precizeaza ca la una dintre lucrari MDRAPFE va fi nevoit sa se constituie parte civila intr-un eventual proces penal in acest caz, pentru a-si putea recupera acest prejudiciu de la presupusii vinovati.
Vorbim aici despre doua lucrari comandate de Consiliul Judetean Teleorman, pe fonduri europene:
Reabilitarea DJ701, limita jud. Dambovita - Gratia - Poieni - Silistea - Scurtu Mare - Slavesti - Ciolanesti - Zambreasca - Dobrotesti, km 44+240 - 104+890 (55,450km). Valoare totala 118.783.998,68 lei, din care buget eligibil de 92.102.341,02 lei.
Reabilitare DJ 506 Cervenia-Vitanesti-Babaita-km 17+400-km 58+000 cod SMIS 1124, al caror beneficiar este Consiliul Judetean Teleorman. Valoare totala: 65.100.594,91 lei, din care buget eligibil 52.105.690,38 lei.
Aceste lucrari au facut obiectul investigatiilor Oficiului european de lupta antifrauda (OLAF) in anul 2016.
Dar mult inaintea OLAF, in primavara anului 2011 Comisia Europana a trimis o misiune de audit care a luat la control aceste proiecte. In urma controalelor, cei de la CE au considerat ca acolo au fost niste nereguli la achizitiile publice si au recomanda Autoritatii de management a Programului Operational Regional (AM POR) sa aplice corectii financiare Consiliului Judetean Teleorman.
AM POR este in suboridinea Ministerului Dezvoltarii Regionale, care era condus in 2011 de Elena Udrea, iar CJ Teleorman il avea atunci presedinte pe Liviu Dragnea.
In urma recomandarilor CE, pentru Reabilitare DJ 506, ministerul spune acum ca a aplicat o corectie financiara de 25% la valoarea contractului de lucrari incheiat intre CJ Teleorman, ca beneficiar, si Tel Drum, ca prestator.
Acum, ministerul condus de Paul Stanescu (PSD) arata ca "raportul OLAF din 2016 se refera la aceeasi neregula identificata de Comisia Europeana" in 2011, dar Oficiul "dispune aplicarea unei corectii financiare de 100%".
Astfel, AM POR a emis o noua nota de constatare, in 3 martie 2017, pe vremea lui Sevil Shhaideh in fruntea ministerului, prin care a aplicat o penalizare pentru intreaga suma eligibila din proiect.
"Practic, la valoarea contractului verificat s-a aplicat diferenta de 75%, suma neeligibila fiind echivalentul corectiei de 100%. Totodata, s-a aplicat si o corectie de 100% la valoarea contractului de lucrari suplimentare" - spune acum MDRAPFE.
Corectia aplicata in anul 2012 a fost confirmata de instanta definitiva si irevocabil, in anul 2014, din cate mai spune ministerul.
Corectie financiara anulata
La cealalta lucrare aflata in investigatii la DNA, lucrurile au stat putin altfel pentru minister.
Pe acelasi tipic, inainte de investigatiile OLAF din 2016, in 2011 Comisia Europeana a cerut corectii financiare de 25% si la lucrarile de la DJ 701. Contractul a fost incheiat intre CJ Teleroman ca beneficiar si asocierea intrefirmele Tel Drum si Euro Construct Trading 98, despre care HotNews a scris AICI mai pe larg.
In iunie 2012, AM POR a aplicat o corectie financiara de 25% la valoarea contractului de lucrari, potrivit recomandarii din raportul de audit al Comisiei Europene din anul 2011.
In 2016, bratul investigator al Comisiei Europene, OLAF, a facut propriile investigatii ca si in celalalt caz si a dispus corectii financiare tot de 100%.
"Si in acest caz, Raportul OLAF din 2016 se refera la aceeasi neregula identificata de Comisia Europeana si, de asemenea, dispune aplicarea unei corectii financiare de 100%. Ca urmare, a fost emisa Nota de constatare nr.77676/19.08.2016, prin care la valoarea contractului verificat s-a aplicat diferenta de 75%, suma neeligibila fiind astfel echivalentul corectiei de 100%" - spune acum Ministerul Dezvoltarii Regionale, in raspunsul oferit HotNews.
Si aceasta penalizare a fost contestata in instanta, numai ca de data aceasta CJ Teleorman a avt castig de cauza, nota de constarare fiind anulata de insanta, definitiv, dupa cum spune acum MDRAPFE.
"In cadrul procedurii de solutionare a contestatiei depuse de UAT Teleorman impotriva NC nr.77676/19.08.2016 s-a adus la cunostinta Autoritatii de Management faptul ca prin Sentinta civila nr.831 din 26.02.2013 a Curtii de Apel Bucuresti ￢ Sectia a VIII - contencios administrativ si fiscal, definitiva, se anuleaza NC nr.45133/18.06.2012, prin care s-a aplicat corectia initiala de 25%. Prin Decizia instantei se anuleaza practic neregula constatata de Comisia Europeana privind solicitarea de criterii restrictive in procesul de achizitie publica" - spune ministerul.
Astfel, MDRAPFE sustine ca a fost nevoit sa anuleze corectia financiara aplicata Consiliului Judetean Teleorman. "Spre deosebire de situatia evocata pentru SMIS 1099, in cazul contractului aferent SMIS 1124 nota de constatare emisa in 2012 a fost confirmata de instanta, prin Sentinta civila nr. 2824/22.10.2014, definitiva si irevocabila".
In acest caz, solutia pentru ca bugetul de stat sa-si recupereze fondurile ar fi ca Ministerul Dezvoltarii Regionale sa se constituie parte civila in eventualul proces penal care ar urma sa aiba loc in urma investigatiilor DNA.
"Avand in vedere ca nu se poate trece peste o hotarare definitiva a instantei, recuperarea de la beneficiar a sumelor platite de AM (...) pentru contractul de lucrari si pentru contractul de lucrari suplimentare, se va face prin calea procedurii penale, respectiv prin consituirea ca parte civila la momentul solicitarii DNA, odata cu trimiterea in judecata in Dosarul Penal aferent".
In prezent, insa, bugetul de stat este cel vaduvit de banii cheltuiti in contractele de lucrari dintre CJ Teleorman si Tel Drum.
"Precizam ca, pentru ambele proiecte, in aprilie 2014 corectiile financiare de 25% aplicate in baza notelor de constatare emise in anul 2012 au fost platite de la bugetul de stat" - spune MDRAPFE, in adresa transmisa HotNews, vineri.
Ministerul arata ca a respecat asfel Ordonanta nr. 14/2013 privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corectiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislatia din domeniul achizitiilor publice, art. 2 alin. 4 litera a): "numai in cazul contractelor de achizitie publica a caror procedura de atribuire a fost initiata inainte de data de 10 iunie 2011 de beneficiarii prevazuti la art. 1, care a facut obiectul verificarii Unitatii pentru coordonarea si verificarea achizitiilor publice/ compartimentelor de verificare a achizitiilor publice, denumite in continuare UCVAP/ CVAP, si pentru care nu exista un aviz consultativ emis de acestea, in conformitate cu art. 4 lit. d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, valabila pana la aceasta data".
In 13 noiembrie 2017 Directia Nationala Anticoruptie a anuntat ca a inceput urmarirea penala fata de presedintele PSD, Liviu Dragnea, pe care il acuza de constiturea unui grup infractional organizat, in jurul companiei Tel Drum.
DNA anunta, intre altele, in comunicatul din 13 noiembrie:
"In legatura cu acelasi proiect de reabilitare a drumului judetean DJ 701, suspectul Liviu Nicolae Dragnea, prin incalcarea dispozitiilor legale privind exercitarea functiei, a emis hotarari de contractare a unui credit intern si dispozitii privind demararea procedurilor de achizitii publice si numirea comisiilor de evaluare a ofertelor. Prin furnizarea de informatii confidentiale si prin modificarea proiectului tehnic si depunerea acestuia in vederea avizarii si obtinerii finantarii, Liviu Nicolae Dragnea si Mugur Bataus, cu intentie, in scopul obtinerii unui folos necuvenit pentru Tel Drum SA si implicit pentru membrii grupului infractional organizat, si-au incalcat atributiile legale si au determinat membrii comisiei de intocmire a documentatiei pentru licitatia lucrarilor de constructii si membrii comisiei de evaluare a ofertelor sa incalce, fara vinovatie, dispozitiile OUG 34/2006 prin inserarea unor conditii restrictive si incalcarea principiului tratamentului egal, desemnand castigator al licitatiei publice firma Tel Drum SA.
Prejudiciul creat in dauna bugetului public este de 25.600.927 lei (diferenta dintre pretul ofertat de Tel Drum SA si pretul cel mai mic ofertat), aceasta suma constituind un beneficiu necuvenit pentru firma castigatoare. La aceste activitati au participat in calitate de complici suspectii Neda Florea si Pitis Petre, persoane care administrau Tel Drum SA.
Liviu Nicolae Dragnea, in mod direct sau prin persoane apropiate lui (fiul, fosta sotie), a obtinut sume de bani sau bunuri mobile si imobile pe care le utilizeaza, precum si diverse servicii in interes personal, al familiei si al formatiunii politice din care face parte, respectiv donatii de la membrii grupului infractional organizat si de la societatile controlate de acestia (circa 2,5 milioane de lei in anul 2009), transferul partilor sociale din mai multe societati controlate de membrii grupului infractional organizat catre fiul sau, dividende si sume periodice catre fiul sau cu titlu de salariu de la firme din grup, sume periodice cu titlu de chirie incasate personal de Liviu Nicolae Dragnea si de fosta sotie de la o alta societate din grup, bani obtinuti de catre Liviu Nicolae Dragnea din vanzarea unor bunuri imobile la valori supraevaluate catre societatile controlate de membrii grupului infractional organizat, folosirea de bunuri mobile de catre fiul sau (autoturismul detinut de o societate din grup si a carui imbunatatire tehnica a fost achitata de Tel Drum SA) sau folosirea de bunuri imobile tot de catre acesta (imobilul din Turnu Magurele proprietate a Tel Drum SA)."
De asemenea, OLAF a anuntat in aceeasi zi ca el a fost cel care a sesizat DNA-ul romanesc, dupa ce in 2016 investigatorii de la Bruxelles au investigat cele lucrari de reabilitare de drumuri.
Liviu Dragnea a negat mereu ca ar avea legaturi cu Tel Drum si ca ar fi actionat in vreun fel pentru favorizarea acestei companii la contracte publice.
