Pe aceeași temă
Cele nouă ȋntrebări cuprinse ȋn chestionar se referă la: gradul de mulţumire a pacientului faţă de serviciile medicale oferite de spital, faţă de activitatea şi implicarea medicului, faţă de curăţenia din spital, precum şi faţă de activitatea şi implicarea asistentelor medicale.
De asemenea, pacientul este întrebat dacă a cumpărat medicamente sau alte materiale sanitare pe durata internării, dacă a primit explicaţii clare cu privire la diagnostic şi tratament, dacă ar recomanda unei persoane apropiate să se trateze la acelaşi spital şi dacă starea sa de sănătate este mai bună după externare, conform News.ro.
Ultima solicitare a chestionarului permite pacientului să raporteze printr-o sesizare incidente de etică şi integritate care au avut loc în spitalul public.
Astfel, Compartimentul de Integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii va fi notificat de Platforma informatică securizată a Mecanismului de Feedback al Pacientului şi va intra în legătură cu pacientul pentru a clarifica speţa şi, după caz, va sesiza autorităţile abilitate, potrivit proiectului.
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) va transmite prin SMS sau e-mail, chestionarul de feedback al pacientului, către un eşantion statistic relevant, selectat aleatoriu la nivelul fiecărui spital, precizează Ministerul Sănărăţii.
Rezultatele chestionarului vor fi publicate trimestrial pe pagina web transparenta.ms.ro, administrată de Ministerul Sănătăţii şi dezvoltată şi întreţinută de STS, potrivit proiectului.
Costurile estimate pentru derularea anuală a proiectului sunt de aproximativ 162.000 euro fără TVA, costuri reprezentate exclusiv de transmiterea şi primirea unui număr estimativ de 5.400.000 mesaje SMS.
Un ordin al ministrului Sănătăţii din 2015 aproba implementarea Mecanismului de feedback al pacientului în spitalele publice. Ulterior publicării acestuia, Compartimentul de Integritate din Ministerul Sănătăţii a coordonat implementarea noilor prevederi legale.
Chestionarele la care au răspuns pacienţii erau, însă, completate în prezenţa personalului medical şi transportate, fără a fi sigilate, de personalul medical către un angajat al spitalului, care introducea datele în sistemul centralizat al Ministerului Sănătăţii (MS).
Astfel, vulnerabilitatea acestui mecanism era dublă: pe de o parte, pacientul era influenţat în evaluare de prezenţa medicului sau a asistentei, iar pe de altă parte personalul medical avea acces la chestionare, ceea ce ducea la posibilitatea eliminării răspunsurilor de evaluare care conţin opinii negative, arată Referatul privind noul proiect.
O dovadă a rezultatelor distorsionate este un grad de satisfacţie de 97,5 la sută faţă de calitatea serviciilor primite de pacienţi la nivel naţional, situaţie nerealistă având în vedere situaţia reală a sistemului sanitar şi rezultatele studiilor similare efectuate, spun reprezentanţii MS.
Un studiu realizat de Transparency International relevă o valoare a percepţiei populaţiei privind corupţia în sistemul de sănătate de 55 la sută. Un alt studiu, realizat de Facultatea de Afaceri şi Administratie în 2014, relevă că gradul de satisfacţie al pacientului din România, prin cumularea palierelor “foarte mulţumit” şi “mulţumit” este de doar 34,4 la sută.
Totodată, studiul realizat de Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti pentru unităţile din subordinea acesteia arată un indice general de satisfacţie de 60 la sută.
De asemenea, "Studiul privind măsurarea satisfacţiei consumatorilor de servicii medicale” realizat la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, arată un grad mediu de satisfacţie al pacientului care se adresează serviciilor de urgenţă sau beneficiază de servicii de specialitate, de aproximativ 50 la sută.
Reprezentanţii MS mai arată că entităţile private care realizează studii similare evidenţiază valori ale gradului de satisfacţie al pacientului tot de aproximativ 50 la sută.
