Mircea Aron, ales presedinte CSM: Atacurile impotriva justitiei sunt o amenintare

Vlad Toma | 06.01.2016

Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM) vor fi aleşi astăzi. Există un singur candidat pentru funcţia de preşedinte, judecatorul Mircea Aron, şi un singur candidat pentru funcţia de vicepreşedinte, Luminita Palade, membru CSM din 2013.

Pe aceeași temă

UPDATE. Judecatorul Mircea Aron a fost ales presedinte al CSM, el fiind si singurul candidat pentru aceasta functie. Mandatul lui va fi de un an. La anunțarea rezultatelor votului, membrii CSM nu au precizat câte voturi a primit Mircea Aron, spunând doar că a fost vorba de o "majoritate zdrobitoare".

 

Judecatorul Mircea Aron este reprezentant din 2010 al ICCJ in CSM, iar Luminita Palade este membru al CSM din 2013. Neavând contracandidaţi, e destul de probabil că plenul CSM îi va alege pe cei doi în funcţiile pentru care candidează, transmite Hotnews.

 

De la sedinta a lipsit presedintele Klaus Iohannis, fiind pentru prima oara in ultimii ani cand seful statului nu este prezent la sedinta in care CSM isi alege conducerea. Presedintia este reprezentata la sedinta CSM de Simina Tanasescu, consilier prezidential in cadrul Departamentului Reforma Institutionala si Constitutionala.
 

 

Cititi desfăşurarea evenimentelor în format LIVETEXT: (preluare Hotnews)

 

Judecatorul Mircea Aron, candidat la functia de presedinte al CSM:

 

  • Ascultand raportul as putea spune ca foarte multe chestiuni constatate ca trebuind a fi continuate se regasesc si in raportul meu
  • In general, am abordat apararea independentei in raportul meu; in activitatea mea, am infruntata de cate ori s-a putut si cu argumentele pe care le-am gasit de cuviinta cand au fost atacuri
  • Am insistat pe colaborarea cu ICCJ, cu MJ, pe chestiuni de integritate, transparenta, eficienta, pe institutiile din cadrul Consiliului, pe INM-ul din coordonare si pe Inspectia Judiciara
  • Evident ca prezentarea pe care o sa va o fac, sper sa nu va plicitisti foarte tare, sunt lucruri pe care evident le stiti, dar eu trebuie sa vi le spun ca sa stiti daca am gandit asa cum trebuie sa gandeasca un viitor presedinte
  • Atingerea obiectivului CSM poate fi influentata de calitati individuale ale celor care conduc Consiliul. Am remarcat sublinierea din unul dintre proiecte: nivelul de eficienta este dat de capacitatea colectiva de a conduce
  • CSM are nevoie permanenta de planificare strategica. Sunt conservator numai in masura in care legea este conservatoare, in rest pot sa imi insusesc metodele moderne
  • Analiza reprezinta o analiza factorilor de influenta interna si externa, voi relua ce s-a evidentiat in proiectele anterioare si voi adauga ce cred ca trebuie avut in vedere
  • Puncte tari: Modul in care este legiferat asigura puterea CSM
  • CSM este alcatuit din buni profesionisti, remarca pe care au facut-o si colegii mei, cu experienta in exercitarea functiilor administrative, poate sunt singurul care nu a avut inca o functie administrativa
  • Un alt punct tare este aparatul tehnic, format din buni profesionisti, precum si reactia rapida la atacuri vizand reputatia profesionala. 
  • Experienta CSM in actualizarea legislatiei secundare - un alt punct tare. 
  • Puncte slabe: dialogul prea prolix, lipsa atentiei, comunicare slaba cu asociatiile profesionale; poate ca trebuie sa facem mai aplicat dialogul cu asociatiile profesionale.
  • La oportunitati: faptul ca ministrul Justitiei face parte dintr-un guvern de tehnocrati. Potrivit legii 317, avem dreptul si obligatia, CSM-ul, sa formulam propuneri atunci cand constatam ca activitatea justitiei poate fi imbunatatita.
  • Cresterea increderii cetatenilor in sistemul judiciar este o oportunitate de care putem profita, pentru ca poti lucra bine cand incepi sa capeti aprecierea publicului larg, care observa ca lucrurile merg spre o imbunatatire
  • La amenintari: lipsa infrastructurii adecvate in aplicarea legii privind falimentul persoanei. Chiar daca aplicarea acestor legi s-a amanat pana in 2017, amenintarea ramane
  • Considerasem oportun sa evidentiez paradoxul ca avand in vedere tocmai aceasta amenintare, guvernul are posibilitatea sa relanseze programul initiat de CSM si MJ in 2013 pentru redesenarea instantelor, pentru eficienta 
  • Alte amenintari: instabilitatea legislativa, eventuala continuare a atacurilor impotriva independentei justitiei si a CSM
  • Colaborarea cu ICCJ este la primul punct de obiective, colaborare care a existat si pana acum, si pe care o sa o continuam indiferent cine va fi la carma anul acesta
  • CSM va trebui sa gestioneze in cele mai bune conditii procedurile, pentru ca numirile si promovarile la ICCJ sa fie in concordanta cu pregatirea candidatilor
  • O prioritate zero este alegerea viitorilor membri ai CSM, vor necesita si aceste alegeri un efort deosebit din partea CSM
  • Am gasit necesare modificari ale promovarii in sistem
  • Cooperarea cu Comisia Europeana in cadrul MCV-ului va ramane o componenta importanta a Consiliului
  • Pentru anul 2016, CSM va gasi un instrument de lucru important in strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, la care a lucrat
  • Apreciez ca este important pentru conducerea CSM sa continue activitatea buna din 2015, sa initieze proiectele care vin din strategie, precum si sa continue colaborarea cu Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ministerul Justititie, Ministerul Public

 

Raluca Pruna, ministrul Justitiei:

 

  • Am si mandatul predecesorului meu, dl Cazanciuc, de a multumi CSM pentru colaborare, va multumesc si eu, in nume personal
  • Multumesc personal dlui presedinte Tudose pentru celeritatea cu care a raspuns unor cereri ale Ministerului Justitiei
  • Raportul este unul foarte dens, ma voi referi la chestiunile care privesc Ministerul Justitiei (MJ)
  • Pachetul de legi pe justitie - am discutat inca de la prima mea participare in plenul CSM, este pe agenda Ministerului, stiti ca am convocat un grup de lucru pentru a clarifica anumite chestiuni pe care asociatiile de magistrati din Romania le doresc clarificate
  • Intentia mea este sa identificam cele 4-5 chestiuni esentiale si sa nu stam in dezbateri 20 de ani
  • Sunt aici colegi, domnii Dumbrava, Danilet, doamna Simina Tanasescu, cu care am lucrat in 2004 - stiti toti cat a durat pana sa ne punem de acord pe un pachet de legi. Calendarul va fi unul strans si va privi acele chestiuni fundamentale, care pot aduce un plus de valoare modului in care functioneaza sistemul judiciar
  • Voi asocia intotdeauna CSM-ul in discutiile pe care MJ le are cu Parlamentul si astept ca colaborarea in aceasta privinta sa fie optima
  • Va asigur ca MJ, avand aceasta calitate de initiator, nu face in Parlament decat sa sustina cel mai bun interes al justitiei in Romania
  • S-a vorbit despre respingerea unui proiect de lege privind rationalizarea instantelor si parchetelor. Aveti tot sprijinul meu si o mai buna asezare a parchetelor si instantelor mici este necesara
  • Cred ca aceste chestiuni trebuie sa fie legate de chestiunea taxelor de timbru, care trebuie atacata cu curaj si am intentia sa fac acest lucru in acest an
  • Chestiunea integritatii este esentiala. Am asistat toti, ca cetateni, la atacurile despre care ati vorbit, doamna presedinta [Livia Stanciu, presedinta ICCJ - n.red.], in cursul anului 2015. Am vazut si ca numarul de cereri pentru apararea independentei si a reputatiei profesionale a celor atacati pe nedrept a crescut
  • Cred ca CSM a avut o reactie foarte ferma
  • Asteptarea publica este ca atunci cand sistemul identifica acele probleme de integritate sau de imagine in sistem sa fie capabil, sa aiba anticorpii necesari pentru a se izola de astfel de fenomene, care sunt putine, dar care pot sa aduca o atingere mare imaginii justitiei in Romania
  • Sedintele plenului sunt foarte dense, mai lungi decat am putut eu sa cred inainte de a veni aici. Va asigur de disponibilitatea MJ de a discuta si informal, dar asta nu inseamna ca mai putin serios, in afara plenului, pentru a putea sa ne punem de acord pe chestiuni de continut: volum de activitate. Am cerut INM sa fie asociat, astfel incat sa facem niste dezbateri cu continut si cu sens

 

Tiberiu Nitu, procurorul general al Romaniei:

 

  • Va asigur ca si in 2016 reasezarea resurselor umane in Ministerul Public va reprezenta o prioritate pentru noi
  • O alta prioritate este transparenta in sistemul juridic si deschiderea catre justitiabil
  • Incercam sa gasim solutii pentru a creste transparenta, pentru ca si noi suntem in serviciul public. 

 

Livia Stanciu - presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie:

 

  • Raportul prezentat astazi de catre conducerea CSM ne ofera tuturor placutul prilej de a adresa tuturor felicitari pentru rezultatele deosebite din anul 2015, care au fost evidentiate extrem de obiectiv, de corect pe toate palierele. Deci imi ofera placutul prilej de a va adresa tuturor felicitari pentru eforturile deosebite depuse in 2015 in realizarea obiectivelor, in cadrul ordinii institutionale a statului 
  • Ca reprezentant al puterii judecatoresti, doresc sa profit de acest prilej, domnule presedinte al CSM, pentru a adresa felicitari tuturor magistratilor din aceasta tara, grefierilor, arhivarilor, agentilor procedurali, personalului conex pentru profesionalismul si daruirea de care au dat dovada in 2015, in contextul mentinerii inca al unui volum extrem de mare de dosare, in conditiile in care vorbim despre cazuri extrem de complexe, in conditiile in care vorbim despre un cadru legislativ ce este de cativa ani intr-o profunda reformare si restructurare
  • Mi-a placut foarte mult modalitatea in care conducerea CSM a structurat acest raport, avand in vedere toate problematicile sistemului judiciar actual. Raportul a evidentiat ca atat CSM in integralitatea sa, cat si sistemul judiciar au continuat trendul pozitiv, aprecierile pozitive si toate aceste date evidentiate corect in raportul prezentat si care au evidentiat eforturile depuse in 2015 de catre toti membrii CSM si colegii de la toate instantele si parchetele din tara ne demonstreaza ca rezultatele nu sunt intamplatoare, ci dimpotriva sunt rezultatul unor eforturi deosebite care trebuie sa fie recunoscute
  • Sunt de acord cu ceea ce au spus unii dintre colegii nostri anterior, ca exista in sistem vulnerabiliti care se impun a fi analizate, rezolvate si depasite. Multe au fost pe parcursul anului 2015, dar o vulnerabilitate majora o reprezinta faptul ca desi in ultimii ani - si asta este bine - justitia a aratat si a dovedit intr-o foarte mare masura ca doreste sa impuna respectarea legii la nivel national, ca acest sistem judiciar isi doreste ca Romania sa ajunga un stat onorabil la nivelul standardelor UE. 
  • Cu toate acestea, si sunt de acord cu dl Dumbrava, corelativ am asistat si inca mai asistam, dar am asistat la atacuri extrem de dure la adresa magistratilor, procurori sau judecatori, care au instrumentat dosare extrem de importante, atacuri prin care s-a urmarit decredibilizarea acelor magistrati, a activitatii lor, pentru a se pune eventual sub semnul indoielii onestitatea acelor colegi, atacuri care nu au facut altceva decat sa ne descalifice ca tara si sa slabeasca increderea uneori a partenerilor externi vizavi de ce se intampla in tara
  • Cred ca trebuie apreciata de noi toti, de toti colegii magistrati din aceasta tara, faptul ca CSM si pe parcursul anului 2015 a continuat sa demonstreze ca este o institutie matura, a dovedit toleranta zero fata de atacurile la adresa independentei sistemului judiciar, trebuie remacata promptitudinea cu care CSM in 2015 a luat atitudine fata de atacurile la adresa independentei justitiei
  • Au fost atacuri dure care prin numarul mai mare fata de anii anteriori au fost direct proportionale cu numarul persoanelor influente trimise in judecata, in cazul carora s-a dovedit in final ca se fac vinovate de faptele pentru care au fost deferite judecatii
  • Probabil ca inca mai exista politicieni care isi doresc o justitie controlata si noi toti trebuie sa facem front comun impotriva unor astfel de atitudini
  • Sa nu uitam ca s-au facut afirmatii grave atunci cand s-a sustinut ca si celeritatea solutionarii cauzelor - desi completul de judecata este cel care isi stabileste modalitatea in care intelege sa isi desfasoare acea cercetare - au fost atacuri dure inclusiv cu privire la celeritatea solutionarii unor cazuri, spunandu-se ca tine de culoarea politica a inculpatilor
  • Daca dorim sa avem o justitie moderna in Romania, trebuie ca si celelalte puteri ale statului sa inteleaga ca separatia puterilor in statul de drept nu inseamna antagonismul acestor puteri, sa avem in vedere ca interesul public nu este servit prin suspiciune si acuze reciproce sau prin incercarea reprezentantilor statului de a-si ascunde esecurile prin culpabilizarea celorlalti
  • Cred ca este momentul, remarc o foarte buna colaborare institutionala cu fostul ministru al Justitiei si avem in continuare o astfel de colaborare cu actualul ministru al Justitiei, dar in obtinerea unui sediu secundar pentru instanta suprema... trebuie sa spun public acest lucru, cred ca este momentul ca toate puterile statului sa actioneze complementar, sa se inteleaga ca sistemul judiciar, pentru a avea o jurisprundenta unitara, are nevoie de dispozitii legale moderne, coerente, eficiente, are nevoie de resurse materiale si umane care sa ii permita sa atinga standardul de calitate pe care Romania s-a obligat a-l face prin diferite documente internationale
  • Desigur ca si noi avem nevoie de coerenta, de echilibru, de cooperare si nu de confruntare, decat de o confruntare de idei, intre toate institutiile statului care compun acest sistem judiciar, pentru ca doar dialogul deschis poate asigura o activitate eficienta si una clara, coerenta
  • CSM in integralitatea lui a fost atacat de catre cei care au formulat atacuri la adresa magistratilor si, cu toate acestea, CSM a mers mai departe, a ramas ferm pe pozitii
  • Este de apreciat si faptul ca s-au luat de foarte multe ori pozitii corecte si fata de problemele de integritate care au mai existat in sistemul judiciar si ma bucura sa aud ca si aceasta reprezinta o provocare si va reprezenta unul dintre obiectivele urmatoare aflate pe agenda CSM

 

Simina Tanasescu, consilier prezidential:

 

  • Singura chestiune la care cred ca trebuie sa dau un raspuns este solicitarea adresata direct presedintiei, dar la care cred ca va voi dezamagi: nu stiu despre ce este vorba, asa ca voi reveni dupa ce voi avea mai multe detalii

 

Judecatorul Horatius Dumbrava, membru CSM:

 

  • Cred ca este a doua oara cand presedintele nu este prezent la sedinta in care CSM isi alege conducerea.
  • A crescut ingrijorator numarul de atacuri la adresa independentei justitiei. Au fost 12 atacuri la adresa independentei justitiei in 2014. Anul 2015 nu a fost deloc usor, au fost 28 de atacuri constatate ca atare de CSM, 12 privind judecatorii si instantele, 16 privind procurorii si parchetele si as vrea ca si presedintele sa se raporteze la acest lucru
  • Asteptam un semnal de transparenta de la presedintele Klaus Iohannis care sa spuna ca nu este niciun judecator ofiter acoperit. Cred ca este cazul ca acest lucru sa fie spus. Daca CSAT ar reusi sa proceseze toate declaratiile propria raspundre ale magistratilor, ar fi cazul ca CSAT-ul sa spuna aceste lucruri

 

Simina Tanasescu, consilier prezidential: 

 

  • Justitia este in primul rand un serviciu public, in serviciul cetateanului. Justitiabilul trebuie sa inteleaga actul de justitie si cred ca efortul de reformare institutionala trebuie continuat
  • Este necesarea trecerea de la consolidarea institutionala, la maximizarea eficientei serviciului public de administrare a justitiei, la sporirea gradului de transparenta
  • Avem convingerea ca justitia va reusi sa combata pana la eradicare probleme de coruptie din interiorul ei
  • Ne dorim sa vedem finalizate, intr-un termen rezonabil, proiectele mentionate referitoare la evaluarea magistratilorla gestionarea carierei, poate chiar la impunerea unei conditii de vechime profesionala chiar la admiterea in profesie

 

Procurorul Bogdan Gabor, vicepresedintele CSM, isi prezinta raportul de activitate pe 2015. "Cetatenii Romaneii au inceput sa aiba o incredere mai mare in actele de justitie, la toate nivelurile. Eu nu vad, deci, de pe acest palier, combaterea unor acte de indisciplina in sistemul judiciar ca pe o vulnerabilitate, ci ca pe o oportunitate", a declarat acesta.

 

Judecatorul Marius Tudose, actualul presedinte al CSM, isi prezinta raportul de activitate al institutiei pe anul 2015. 
 

Propunerile de modificari legislative inaintate ministrului Justitiei pot duce la punerea in acord cu realitatile din sistem, a declarat Tudose, in prezentarea raportului de activitate. Acesta a afirmat ca CSM "a desfasurat in 2015 o colaborare institutionala cu profesionistii din sistem si Ministerul Justitiei in cadrul grupurilor de implementare a codurilor. Activitatile derulate de Consiliu au prespus o stransa colaborare cu comisiile juridice ale celor doua camere ale Parlamentului. Sectia pentru judecatori a CSM a promovat o modalitate suport, sub forma intalnilor semestriale, in care sunt dezbatute probleme de drept care genereaza practica neunitara". 
 

CSM a urmarit dezvoltarea capacitatii corpului personalului de instruire a celor doua institutii de formare a personalului. Masurile au vizat imbunatatirea procedurilor de concurs, urmarindu-se asigurarea unei transparente superioare.

 

O vulnerabilitate o reprezinta aplicarea a 42 de actiuni disciplinare si aplicarea sanctiunii disciplinare pentru 6 judecatori.

 

Dincolo de procesul sanctionator, consider ca este necesara adoptarea unor masuri mai ample de prevenire a unor astfel de abateri. Daca adaugam la cifrele prezentate anterior si deciziile de suspendare din functia de procuror si judecator ca urmare a trimiterii in judecata, se contureaza o vulnerabilitate interna a sistemului.

 

O alta vulnerabilitate care tinde sa devina un risc de stabilitate este data de scaderea si in 2015 a gradului de ocupare a posturilor de judecator si procuror si in special a posturilor de conducere.

 

Promovarea in grad este insuficient compensata de intrarile in sistem prin INM, fiind necesare pe viitor masuri imediate pentru ocuparea noilor posturi.

 

CSM a inregistrat in 2015 exclusiv optiuni ale procurorilor, in numar de 18, de numiri in functii de judecatori.

 

Evidentele statistice arata un numar aproape dublu de functii de executie si conducere la nivelul parchetelor, fata de numarul posturilor vacante de la instante. Aproximativ o treime din totalul de functii de conducere de la parchete au ramas vacante si in 2015. 

 

Principala vulnerabilitate este la nivelul resurselor umane

 

***

Rolul CSM in 2016 va fi foarte important, deoarece are un rol decisiv in numirea procurorului general al României și a procurorului șef al DNA, dar mai ales in numirea noului președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, viitorul președinte al CSM este deosebit de important în jocul numirilor viitorilor magistrați-cheie în sistemul judiciar, întrucât atitudinea sa față de comunicare și transparență poate determina și atitudinea CSM.

 

Daca in ceea ce priveste numirile procurorilor șefi, rolul CSM este consultativ, la sefia Inaltei Curti, lucrurile stau cu totul altfel, cuvintul decisiv avindu-l CSM. Prorpunerile de procurori sefi se fac de către ministrul justiţiei, cu avizul secţiei pentru procurori a CSM, numirea fiind făcută de către președintele României. Mandatul ambilor este de trei ani. In luna aprilie a acestui an, procurorul general, Tiberru Nitu, și procurorul șef al DNA, Laura Codruta Kovesi, își încetează mandatale.

 

La jumătatea lunii septembrie, urmează numirea în funcție a unui nou președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Livia Stanciu, care deține acum funcția, își încheie cel de-al doilea mandat, acesta fiind și ultimul posibil. CSM propune președintelui României numele judecătorului care a fost ales de către secția de judecători a CSM pentru a ocupa această funcție. Rolul CSM în stabilirea criteriilor de selecție a candidaților este esențial, iar al președintelui CSM, cu atât mai mult.

 

Dacă vor fi alesi, mandatele celor doi candidaţi vor începe chiar de mâine, din 7 ianuarie.

 

Cine este Mircea Aron

 

Judecatorul Mircea Aron este membru al CSM din 2010, cand a fost ales de Adunarea Genrala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ). El a mai candidat si in 2013 la functia de presedinte al Consiliului, dar a eșuat în fața Oanei Schmidt Hăineală, primul procuror care a condus CSM până la acel moment, răsturnând cutuma conform căreia CSM avea ca președinte un judecător și vicepreședinte un procuror. Alegerile au fost deosebit de tensionate în acel an, inclusiv în privința alegerii vicepreședintelui CSM, Alina Ghica. Cele două magistrate făceau practic o rocadă la conducerea CSM. Pe fondul tensiunilor întreținute de postul de televiziune al familiei Voiculescu, ulterior, s-a organizat un referendum în rândul magistraților pentru revocarea din funcțiile de membri ai CSM a celor doi judecători Alina Ghica și Cristi Danileț, pentru că votaseră în favoarea Oanei Schmidt Hăineală. Ghica și Dănileț chiar au fost revocați din CSM, dar au contestat decizia în instanță și au fost repuși în funcții. În acest an, plenul CSM va stabili dacă madatele celor doi judecători în CSM se vor prelungi sau nu cu perioada cât au fost revocați.

 

In 2015, Aron a intrat in atentia presei printr-o declaratie, facuta in cadrul sedintei Comisiei juridice din Senat, in care sustinea ca este scandalos ce se intampla in “Spatiul public romanesc” cu privire la “spectacolul catuselor” in cazul arestatilor preventiv, afirmand ca aceste situatii “nu sunt conforme cu morala crestina” . "Exista o placere morbida in a exhiba situatii de genul asta care nu sunt conforme cu morala crestina - desi nu pot sa spun ca toata ziua bat templele - dar este scandalos ce se intampla in spatiul public romanesc. Am incercat si am atras atentia - feriti arestatii preventiv de lumina reflectoarelor. Eu am fost cel care a zis 'sa incetam spectacolul catuselor'. Ma gandeam sa umblam in lege a audiovizualului sa vedem daca este normal ca la televiziuni trei sferturi din timp sa fie ocupat de arestati. As vedea in legea audiovizualului asa ceva," a declarat membrul CSM Mircea Aron, in Senat, conform Hotnews.

 

Potrivit CV-ului sau publicat pe site-ul CSM, Aron a absolvit Facultatea de Drept din Bucuresti in 1981, an in care a debutat la Procuratura Curtea de Arges. Intre 1985 si 1990 a lucrat ca procuror la Procuratura Generala si pana in 1992 a fost procuror militar la Directia Parchetului Militar. A intrat in breasla judecatorilor in 1992, la Curtea Suprema – Sectia Militara. Este judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie din 1998, instanta pe care a parasit-o pentru cateva luni in perioada iunie – decembrie 2004, pentru a fi judecator la Curtea de Apel Bucuresti. Acesta nu este la primul mandat in CSM, fiind din 1998 pana in 2001 secretar general adjunct al CSM si membru al Consiliului pana in 2002. 

 

Proiectul de candidatura depus de Mircea Aron



Aron a evidentiat in proiectul sau trei puncte slabe ale CSM: 


- dialog uneori prolix, prea complicat, inutil, contradictoriu pe alocuri, atentie insuficienta la argumente in comisii, sectii sau plen
- comunicare slaba, incidentala, cu asociatiile profesionale, cu consecinta posibilei perceptii a acestora ca CSM-ul nu serveste convingator sistemul de justitie
- conditii de lucru grele pentru o parte a aparatului tehnic, respectiv spatii insuficiente pentru birourile acestora. 


Abordarea propusa de Mircea Aron pentru prioritatile pe CSM le are in anul 2016:


- sesizarea Parlamentului cu propunerile de modificare a legilor justitiei elaborate de CSM in baza unei analize serioase a nevoilor sistemului
- “Ar fi in beneficiul contribuabilului roman daca, prin straduinta actualului Guvern, s-ar relua in Parlament demersul desfiintarii unor judecatorii si parchete, asa cum s-a avizat prin Hotararea Plenului nr. 584/2-14”
- modificarea prevederilor privind evaluarea, promovarea in sistem, numirea in functii de conducere, rezolvarea situatiilor in care magistratii ajung in imposibilitatea de a-si exercita functia 
- propun ca, odata cu introducerea criteriilor de calitate in evaluarea instantelor, sa facem impreuna cu Ministerul Justitiei si o analiza de eficienta financiara comparativa bazata pe cheltuieli la un numar fix de dosare, de natura a-i releva legiutorlui necesitatea rationalizarii instantelor
- eficientizarea activitatii instantelor si optimizarea volumului de munca trebuie continuata in 2016 si in zona parchetelor, prin infiintarea unui grup de lucru in care sa activeze cu preponderenta procurorii, astfel ca, printr-o hotarare a sectiei pentru procurori, sa se procedeze, respectand specificul muncii, la elaborarea unor criterii de performanta si, pe de alta parte, sa se identifice posibilitatea stabilirii unor puncte de complexitate a dosarului
- imbunatatirea site-ului, pentru o usoara identificare a hotararilor sectiilor si plenului
- Continuarea colaborarii cu societatea civila, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, Uniunea Nationala a Notarilor Publici, Consiliul National al Audiovizualului, precum si cu alte institutii si organisme a caror activitate influenteaza sistemul de justitie in general 

 

Cine este Luminita Palade

 

Conform Hotnews, procurorul Luminita Palade a absolvit cursurile Liceului Sanitar Bacau in 1987 si Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti in 1994. A debutat ca procuror in octombrie 1997 la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 6, institutie in care a ramas pana la finele anului 2004. In acelasi timp, in perioada noiembrie 1997 – mai 1999, a activat ca procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti.

 

Din mai 1999 si pana in februarie 2001 a fost delegata ca procuror sef al Sectiei de supraveghere a urmaririi penale din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti.

 

In februarie 2001, timp de doi ani, Palade a ocupat functia de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti. In aceeasi institutiei, din 2003 pana in 2009, a fost procuror sef al sectiei de urmarire penala. Apoi, timp de un an, aceasta a fost inspector in cadrul Corpului de control al Ministerului Justitiei, condus la aceea vreme de liberalul Catalin Predoiu.


In ianuarie 2010 s-a instalat la conducerea Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, unde a ramas pana in iunie 2013, cand a fost aleasa ca membru al CSM.

 

 Proiectului de management al Luminitei Palade


- aparea independentei si reputatiei profesionale a magistratilor reper fundamental 
- pentru a aduce valoare adaugata procesului de evaluare a procurorilor se impune definirea unor repere matematice clare in definirea dosarelor complexe, aplicabile la nivel national, similare cu cele existente in cazul judecatorilor. 
- Inspectia Judiciara trebuie sprijinita in ocuparea, in conditii de transperenta si egalitate de sanse, a posturile de inspectorilor vacante
- compararea rezultatelor obtinute de anumite instante sau parchete cu alte unitati similare, identificarea unor cauze pertinente in stabilirea deficientelor constituie un demers absolut necesar pentru luarea masurilor necesare de catre CSM
- intarirea integritatii sistemului judiciar 
- calitate si transparenta actului de justitie
- dezvoltarea dialogului cu magisratii, cu asociatiile profesionale ale acestora si societatea civila
 

Aprecierile celor doi candidati despre numirile care vor avea loc in 2016 la ICCJ, Parchetul General si DNA
 

Mircea Aron a scris in proiectul sau ca “CSM va trebui sa gestioneze in cele mai bune conditii de transparenta si corectitudine aceste proceduri, astfel incat numirile si promovarile sa fie in concordanta cu capacitatile profesionale ale candidatilor.(…)In acelasi sens, vor trebui gestionate propunerile de numiri in functie de conducere ale procurorului general al PICCJ si al procurorului sef al DNA”, arata Hotnews.

 

Luminita Palade prefera sa se opreasca asupra criteriilor profesionale pentru “numirea/reinvestirea” in functii de conducere si sustine ca acestea ar trebui revazute sidaca este cazul, imbunatatite”. “Criteriile profesionale pentru numirea/reinvestirea in functii de conducere au fost anterior stabilite, urmand a fi revazute si, daca este cazul, imbunatatite, cel mai tarziu in cursul lunii februarie 2016. Ca si in cazul celorlalte functii de conducere, vor fi efectuate verificari privind integritatea candidatilor, iar intrebarile adresate candidatilor vor viza si aspecte de integritate.”, se arata in proiectul de management al Luminitei Palade.

 

Cum functioneaza CSM

 

CSM este format din 19 membri, din care 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii: una pentru judecători (9) şi una pentru procurori (5). Alți doi membri CSM ar trebui să fie reprezentanţi ai societăţii civile dar, întrucât sunt aleşi de Senat, ei sunt mai degrabă reprezentanții ”societății civile de partid majoritar”, adică sunt oamenii de paie ai partidelor politice ce dețin majoritatea în Senat.  În prezent, membrii CSM din partea societății civile sunt Corina Dumitrescu, soția senatorului PSD Cristian Dumitrescu, propusă, în primăvara anului 2012, ministru al Educației  și retrasă de Victor Ponta câteva zile mai târziu din cauza unor declarații false în CV.

 

Daniela Ciochină, cealaltă reprezentantă a societății civile din CSM, este o fostă colegă a doamnei Corina Dumitrescu la universitatea particulară al cărei rector este soția senatorului PSD. Membrii CSM reprezentanți ai societății civile au drept de vot egal cu al celorlalți membri CSM magistrați sau de drept. Membrii de drept ai CSM sunt președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general și ministrul Justiției.

 

Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, CSM fiind, conform Constituției, garantul independenței justiției.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22