Mona Pivniceru: "Legea interceptărilor nu e retroactivă. SRI nu e organ de urmărire penală"

Tudor Despina | 18.02.2016

Decizia luată de Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea interceptărilor făcute la cererea procurorilor nu se aplică retroactiv.

Pe aceeași temă

 

Cel puțin așa susținute Mona Pivniceru, judecătoare CCR. Ea a explicat pentru Q Magazine decizia luată de Curte acum două zile.

 

„Așa cum este acum, formularea este foarte ambiguă și lasă loc la interpretări. Potrivit normelor europene, interceptările telefonice sunt considerate un act foarte intruziv la adresa unui om, a vieții lui intime și a familiei acestuia. De aceea, trebuie prevăzut în mod clar și expres CARE este organul care poate face aceste interceptări, dacă acel organ are baza legală pentru acest fapt și care sunt actele care stau la baza acestora. Potrivit legislației actuale din România, organe de cercetare penală sunt numai Parchetele și cele ale Poliției. Serviciul Român de Informații nu are prin legea sa de funcționare abilități pentru a fi organ de urmărire penală”, a spus Pivniceru, potrivit sursei citate.

 

Ea a adăugat că legea nu se va aplica retroactiv, urmând a fi valabilă doar pentru dosarele care vor fi constituite de acum înainte.

 

Context

 

Interceptările făcute la cererea procurorilor sunt neconstituționale. Potrivit specialistilor, probele rezultate din interceptari din dosarele penale pot fi nule. Decizia CCR a fost luata cu majoritate de voturi.

 

Vă prezentăm întregul comunicat al CCR:

 

Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut:

 

(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.

 

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională.

 

Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform căroraRomânia este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate.

 

De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.

 

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională”.

 

Sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” era folosită pentru ca SRI să poate face interceptări în dosarele penale, în special pentru DNA și DIICOT. Potrivit Raportului SRI pe 2014, depus la Parlament, „în 2014 au fost puse în executare 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului public şi DNA”.

 

DNA are propriul serviciu de interceptari

 

DNA are in prezent propriul serviciu de inteceptari. Este vorba de Serviciul tehnic al DNA înființat încă din 2003, cu sprijinul Ambasadei SUA - care a donat mai multe echipamente de investigații - și cu suport al ofițerilor FBI. În cadrul Serviciului funcționează: Biroul tehnic, Biroul Telecomunicații, Compartimentul de intervenție și escortă și trei centre zonale (Bacău, Cluj și Timișoara).

 

Laura Codruţa Kovesi a explicat intr-un interviu pentru ProTv (mai  2015) cum functioneaza acest serviciu si care este procedura interceptarilor, precizind insa clar ca nicio interceptare nu se face fara mandat de la judecator. "DNA are un serviciu tehnic care poate efectua interceptări, nu toate interceptările sunt făcute cu concursul SRI".

 

“Există o singură diferență care vizează conexiunea cu operatorul de telecomunicații – o face întotdeauna SRI. Să vă dau un exemplu: în momentul în care procurorul primește autorizația de interceptare a unui post telefonic, trimite autorizarea la SRI care, împreună cu operatorul de telecomunicații, pune în aplicare această autorizare. Practic, conținutul convorbirilor, atunci când autorizarea se transmite prin Biroul Tehnic al DNA, nu este accesibil SRI-ului sau operatorului de telecomunicații”, a precizat Kovesi, la Pro TV.

 

 Ea a declarat că sunt situații în care procurorii apelează la Biroul Tehnic, iar punerea în aplicare a autorizațiilor le face DNA. Mandatul de interceptare, care este eliberat de un judecător, se transmite întotdeauna SRI, care îl transmite operatorului de telecomunicații.

 

„Sunt situații în care procurorul poate să nu pună în aplicare autorizarea prin Biroul Tehnic, ci să o trimită direct la SRI. În acest caz, SRI are acces la conținutul comunicațiilor”, a mai arătat Kovesi.

 

In acelasi timp, Kovesi a spus ca DNA nu are suficiente resurse pentru a face filaje si intercpetari, de aceea apeleaza de multe ori la SRI.

 

"Noi, de exemplu, nu avem propriul serviciu pentru a face filaje. Avem nevoie. La cine sa apelam Vad ca o parte din cei care critica aceasta colaborare cu SRI sunt in Executiv. OK, dati-ne maine suficiente resurse sa putem sa facem filaj si interceptari si va promit ca nu mai apelam la SRI, o sa primim doar sesizari. Sigur, sunt foarte multi care si-ar dori ca doamna Kovesi si DNA sa fie certati cu toata lumea, nimeni sa nu mai ajute DNA-ul si sa nu mai avem rezultate", a afirmat sefa DNA intr-un interviu pentru Adevarul.

 

Kovesi a explicat ca DNA nu lucreaza singura in anchetele penale si faptul ca in comunicatele de presa se recunosc meritele unor institutii care i-au ajutat pe procurorii anticoruptie, in opinia sa, nu este o problema care sa tina de modul in care a fost gestionat un dosar. Ea a aratat ca in anii anteriori foarte multe dintre dosare se deschideau ca urmare a unor sesizari venite de la SRI iar in prezent, peste 90% sunt deschise pe baza unor sesizari venite de la persoane fizice, persoane juridice sau institutii publice, altele decat serviciile de informatii.

 

"Faptul ca intr-un comunicat de presa scriem ca SRI a sprijinit nu inseamna ca dosarul a fost deschis ca urmare a unei sesizari SRI. Poate insemna ca SRI ne-a ajutat sa facem un filaj, transcrierea unor convorbiri sau alte activitati pe care noi nu le putem realiza. Nu inseamna ca SRI a lucrat in dosar. In momentul in care ei ne trimit o sesizare si noi deschidem un dosar, activitatea SRI s-a oprit. Nu participa la audieri, nu administreaza probe, nu fac nimic.Simplul fapt ca dintr-o eleganta institutionala recunoastem meritele institutiilor care ne-au ajutat nu inseamna ca aceste institutii ne ghideaza sau ne conduc activitatea. 5% din dosarele deschise in DNA anul trecut sunt pe baza unor sesizari venite de la serviciile de informatii sau sesizari din presa. 5%", a precizat sefa DNA.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22