Pe aceeași temă
"În concluzie, având în vedere că inculpatul — senator, deci persoană care exercită o funcție de demnitate publică— deși a avut cunoștință de agravarea pedepsei în cazul persoanelor care exercită o astfel de funcție, a continuat, în mod voit și conștient activitatea infracțională, actele cu relevanță penală constând în 'primirea' sumelor de câte 5.000 euro lunar (a doua modalitate de săvârșire a elementului material al infracțiunii de trafic de influență), chiar și după intrarea în vigoare a noilor dispoziții legale, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, atrage răspunderea sa penală în condițiile noii legi, iar nu în condițiile legii anterioare", se arată în motivarea Curții Supreme, citată de Agerpres.
Conform aceleiași surse, în cursul urmăririi penale, Dan Șova nu a recunoscut săvârșirea faptelor de care era acuzat, a invocat dreptul la tăcere și nu a solicitat administrarea de probe. În schimb, în cursul judecății a fost audiat cu acordul său și, de asemenea, a propus probe în apărare, însă susținerile sale nu au convins completul de judecată.
"Toate argumentele inculpatului Șova Dan Coman cu privire la pretinsa legalitate a încheierii celor două contracte de asistență juridică sunt lipsite de relevanță sub aspectul încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată și sub aspectul răspunderii sale penale pentru această faptă. (...) Conform doctrinei juridice și jurisprudenței constante, pericolul social al traficului de influență nu derivă din caracterul actului pentru care urmează a se interveni, care poate fi licit sau ilicit, ci de la mijlocul întrebuințat de făptuitor: prevalarea de o influență reală sau presupusă, prejudiciabilă pentru prestigiul funcționarului respectiv și pentru entitatea juridică din care acesta face parte. Neîntemeiate sunt și alte apărări ale inculpatului Șova Dan Coman", se mai menționează în motivare.
Fostul senator Dan Șova a fost condamnat de magistrații de la ÎCCJ, pe 25 septembrie, la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență în dosarul CET Govora, sentința nefiind definitivă. De asemenea, instanța a dispus confiscarea sumei de 100.000 de euro de la inculpat și menținerea sechestrului asigurător pe bunurile lui.
Potrivit DNA, în perioada octombrie 2011 — iulie 2014, Dan Șova a pretins sume de bani și a primit în total 100.000 de euro de la un denunțător, în schimbul traficării influenței sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora SA la acea vreme, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistență juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună.
DNA precizează că, în perioada decembrie 2011 — decembrie 2012, societatea de avocați a emis lunar către CET Govora facturi pentru activitățile de asistență juridică prestate. În aceeași perioadă, senatorul a încasat de la societatea de avocați suma totală de 60.000 de euro.
În cea de a doua perioadă contractuală, Dan Șova a încasat un comision în valoare totală de 40.000 euro, indică procurorii. DNA menționează că cea mai mare parte a banilor primiți de Șova au fost orientați, în mod direct, către stingerea unei datorii provenite din cumpărarea de la fostul deputat Cristian Rizea a unui imobil situat în București.
