Pe aceeași temă
Este vorba despre ONG-urile care promovează un Guvern deschis, ajutarea refugiaţilor şi servesc adesea drept mecanism de temperare a Guvernelor autoritare, comentează The New York Times, citat de News.ro.
În România, unde sute de mii de manifestanţi anticorupţie au ieşit pe străzi în ultimele săptămâni, liderul partidului de guvernare (Liviu Dragnea) l-a acuzat pe Soros că a „finanţat răul” şi a promis că îl va învinge, arată The New York Times.
În Ungaria, unde mişcarea a atins cel mai mare nivel, susţinătorii premierului Viktor Orban demonizează ONG-urile „finanţate din străinătate” – în special pe cele sprijinite de George Soros, miliardarul liberal american – pe care le acuză că vor să inunde Europa cu refugiaţi musulmani şi că vor să transforme naţiunile „creştine” în bastioane multiculturale ale globalizării de stânga.
De altfel, purtătorul de cuvânt al lui Orban, Zoltan Kovacs, a descris organizaţiile drept „agenţi străini finanţaţi din bani străini”.
Vicepreşedintele partidului Fidesz: "Cred că trebuie date afară"
„Aceste organizaţii trebuie oprite prin toate mijloacele disponibile”, a declarat Szilard Nemeth, vicepreşedintele partidului Fidesz, aflat la guvernare în Ungaria. „Cred că trebuie date afară şi cred că acum condiţiile internaţionale sunt potrivite pentru acest lucru, prin alegerea unui nou preşedinte american”, a adăugat el.
Gergely Gulyas, un vicepreşedinte Fidesz, a admis că victoria lui Trump a creat un climat geopolitic mai atractiv pentru actualii lideri unguri, însă a precizat că nu acesta este motivul decisiv pentru acţiunile vizând ONG-urile.
„Cred că am fi făcut acest lucru chiar şi dacă ar fi câştigat Hillary Clinton”, a spus el.
Oficiali de la guvernare de la Budapesta au început să critice ONG-urile finanţate din străinătate în 2013. În anul următor, anchetatori ai statului au vizat organizaţiile care au primit bani prin granturi norvegiene – fonduri folosite de ţara scandinavă pentru a promova egalitatea socială şi economică în foste state comuniste.
Agenţii au controlat birourile din Budapesta ale trei organizaţii şi au cerut documente de la alte câteva zeci. Însă raportul final al anchetatorilor, publicat în toamna anului 2016, nu a găsit nicio încălcare gravă a legii.
Ulterior, Guvernul de la Budapesta a propus noi restricţii legislative privind aceste organizaţii. Oficialii Fidesz nu au detaliat aceste restricţii deocamdată, însă unii oficiali au cerut ca liderii ONG-urilor să îşi facă publice finanţele personale.
„Este vorba numai despre transparenţă (...). Aceasta este o dezbatere care are loc în toată lumea. O dezbatere importantă despre viitorul democraţiei”, a subliniat Gulyas.
Gulyas şi susţinătorii Guvernului de la Budapesta spun că protestele societăţii civile sunt mult exagerate faţă de ceea ce a descris drept o tentativă de bun-simţ de a obliga organizaţiile să fie mai „transparente”.
Însă reprezentanţi ai societăţii civile spun că noul ton al Casei Albe este o oportunitate majoră pentru ca Orban să limiteze influenţa ONG-urilor.
„Îl consideră un moment istoric”, a declarat Jozsef Peter Martin, director executive al fililalei ungare a Transparency International. „Situaţia geopolitică s-a schimbat”, a adăugat el.
„Orban a discutat despre era Trump ca despre o nouă oportunitate internaţională pentru Ungaria”, a explicat Marta Pardavi, cofondatoarea Comitetului Helsinki Ungaria, care primeşte circa 30% din fonduri de la fundaţii sprijinite de Soros. „Potrivit lui, este un dar pentru noi”, a adăugat ea.
O jumătate de secol, ONG-urile, un exemplu în Europa
Timp de mai bine de o jumătate de o secol, în care Europa s-a confruntat cu urmările celui de-al Doilea Război Mondial şi apoi a scăpat de cătuşele sovietice, organizaţiile neguvernamentale sprijinite de SUA au fost active pe tot continentul şi au fost solicitate adesea să explice stilul occidental de capitalism democratic pentru oamenii care nu îl cunoşteau.
Prezenţa lor a nemulţumit de multe ori liderii autoritari de pe continent, care le consideră, în cel mai bun caz, surse de iritare, şi în cel mai rău, o ameninţare.
Prin tradiţie, administraţiile SUA, democrate sau republicane, au promovat răspândirea democraţiei şi au apărat cu înverşunare aceste ONG-uri. Însă Trump spune că nu va impune sistemul politic american altor ţări şi i-a încurajat pe unii dintre liderii controversaţi din Europa. De asemenea, el a criticat Uniunea Europeană şi a minimalizat importanţa unor principii democratice – inclusiv prin criticile sale frecvente la adresa presei.
Autocratul Nikola Gruevski
Fostul premier autocrat macedonean Nikola Gruevski a cerut o „de-soros-izare” a societăţii, şi-a descris adversarii politici drept „soros-işti” şi a inspirat în ianuarie o campanie numită „Opriţi Operaţiunea Soros”.
Liderul partidului de guvernare din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a declarat că organizaţii finanţate de Soros vor „societăţi fără identitate” şi a susţinut eforturi noi pentru a le reglementa.
Eforturi similare au fost lansate sau s-au intensificat şi în Serbia, Slovacia şi Bulgaria după victoria lui Trump.
***************
Născut la Budapesta în 1930, într-o familie de evrei, Soros a supravieţuit ocupaţiei naziste folosind documente de identitate false. El a devenit investitor pe Wall Street şi a câştigat miliarde de dolari prin fondul său, Soros Fund Management. El a deschis Open Society Foundations drept o grupare umbrelă pentru acţiuni filantropice, pentru care a donat peste 12 miliarde de dolari.
