Pe aceeași temă
Până vineri dimineață, 25 aprilie 2025, au fost depuse 130 dosare, aproape 50 au fost respinse, altele au primit termene de judecată între 25 aprilie și 3 iunie, iar unele nu au primit încă niciun termen, arată o investigație Snoop.
Depunerea acțiunilor în instanță s-a făcut în valuri, zeci de cereri fiind depuse la fiecare curte de apel în parte.
Prima cerere privind anularea deciziei CCR din luna decembrie 2024 s-a înregistrat pe 8 aprilie 2025 la Curtea de Apel Timișoara.
Începând cu această dată, peste 100 de cereri similare s-au înregistrat la curțile de apel din toată țară. Valul de cereri arată ca o mișcare coordonată, având în vedere că în zile distincte sunt depuse zeci de cereri concomitent.
Un formular prin care susținătorii lui Călin Georgescu erau instruiți să dea în judecată Curtea Constituțională a României a circulat pe internet: oamenii erau îndemnați să facă plângerea pe 15 aprilie până la ora 14.00.
Cea care-i ghida pe oameni să completeze documentele este fosta vicepreședintă a Tribunalului Botoșani, Lăcrămioara Axinte.
În ziua în care a fost depusă prima cerere la Tribunalul din Timișoara, fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte, publica pe TikTok un filmuleț în care îi învăța pe urmăritori cum se poate plăti o taxă judiciară pe platforma Ghiseul.ro, oferind indicațiile pe un telefon.
Filmulețul de pe TikTok-ul judecătoarei a fost postat în aceeași zi pe site-ul https://anulareccr.vercel.app.
Contestația fostei judecătoare a fost înregistrată la Curtea de Apel Suceava pe 11 aprilie 2025, însă a primit termen abia pe 20 mai 2025.
Axinte este urmărită, pe TikTok, de peste 31.000 de oameni și este cunoscută drept o fană a fostului candidat Călin Georgescu.
Pe un site care poartă numele „Turul 2 Înapoi” au fost postate de către Lăcrămioara Axinte și instrucțiunile pentru chemarea în judecată a Curții Constituționale. Utilizatorii primesc toate indicațiile, pornind de la forumularea acțiunii și până la datele de contact ale curților de apel. În plus, au fost atenționați și asupra termenului limită până la care să trimită cererile, precum și documentele pe care trebuie să le atașeze cererii, inclusiv dovezile de plată a taxelor judiciare de timbru.
La două zile distanță după publicarea instrucțiunilor pe site, registraturile curților de apel din țară au fost asaltate cu e-mailuri prin care Curtea Costituțională a fost chemată în judecată în calitate de pârât.
CITEȘTE ȘI Ce se întâmplă cu alegerile din 4 mai? Foști judecători constituționali explică
Peste 90 de acțiuni prin care se solicita anularea deciziei CCR s-au înregistrat pe 10 aprilie. Toate aveau același tipar și documentele indicate pe site-ul respectiv.
Potrivit datelor centralizate de HotNews, cel puțin șase familii au depus cereri simultan la instanțe. Cele mai multe solicitări au fost înregistrate la Curtea de Apel București (CAB): nu mai puțin de 30. Toate au fost deja soluționate de instanță: judecătorii au respins cererile, invocând din oficiu lipsa de competență a instanțelor pentru a judeca o hotărâre CCR. Toate cele 30 de hotărâri ale CAB au fost deja contestate de petenți.
Alte 12 cereri au fost respinse de curțile de apel din țară, celelalte dosare aflându-se pe rolul instanțelor.
Excepția de la „respingerea pe linie” s-a înregistrat joi la Curtea de Apel Ploiești, unde judecătorul Alexandru Vasile a admis o astfel de cerere și a decis suspendarea efectelor deciziei Curții Constituționare privind anularea alegerilor, până la soluționarea definitivă a dosarului.
CITEȘTE ȘI Un judecător din Ploiești a decis suspendarea executării hotărârii CCR de anulare a alegerilor
Cristi Danileț: Sistemul de repartizare aleatorie a fost eludat
Cristi Dănileț, fostul judecător și fost membru CSM, susține, într-o postare pe Facebook, că, în cazul Curții de Apel Ploiești, „s-a direcționat dosarul către un anumit judecător”.
„Pentru a se eluda sistemul de repartizare aleatorie computerizată, mai multe persoane – care nu au legătură cu dreptul – au introdus aceeași cerere la aceeași instanță (Curtea de Apel Ploiești), în aceeași zi. Dosarele s-au inregistrat unul după altul, de la nr 292 la 304. În felul acesta, este de ajuns ca unul singur să ajungă judecătorul «preferat»”, scrie Cristi Dănileț.
Fostul judecător arată că în dosare cu aceeași speță s-au dat soluții diferite.
”În dosarul 300/42/2025, completul 1F decide că nu e treaba unei instanțe de judecată să anuleze o hotărâre a CCR. Corect!
În dosarul 301/42/2025 completul 12 F decide că o Instanță de judecată poate să anuleze o hotărâre CCR. Aberație!”, scrie judecătorul.
Cine este judecătoarea Lăcrămioara Axinte
În ianuarie 2025 judecătoarea declara ”în exclusivitate la Realitatea Plus” că România ”nu mai este un stat de drept încă din 2014” și că România este ”dictatură anarhică”.
În postările de pe Facebook, Axinte distribuie mesaje pro-Georgescu, ori de la Makaveli, influencerul implicat în campania lui Georgescu și luat ”consilier” de șefa partidului extremist SOS, Diana Șoșoacă, anti-Nicușor Dan, Elena Lasconi sau Marcel Ciolacu.
Judecătoarea a publicat mai multe fotografii și video de la ”ziua lui Călin Georgescu”, protestul organizat în 26 martie la care au participat câteva mii de oameni.
Conform unui CV publicat pe profesioniști.juridice.ro, Axinte e născută în 20 septembrie 1965, e din Botoșani, a fost asistentă medicală la Psihiatrie, iar în 1998 a intrat în magistratură ca judecător stagiar la Judecătoria Dorohoi.
Din 29 iunie 2016 a fost preşedinta Secției a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Botoşani, a candidat de două ori pentru un loc în Consiliul Superior al Magistraturii, în 2010 și 2016, dar nu a obținut postul, iar în iulie 2022 s-a pensionat, conform PressHub.
Tot PressHub mai arată că judecătoarea a avut poziții anti-Ucraina, anti-vacciniste în pandemia COVID-19 și mai multe declarații împotriva fostului președinte Klaus Iohannis.
