Pe aceeași temă
„Vorbim numai de zona bugetară, dacă prin cumul depășești salariul brut al președintelui – 25.000 lei – e normal să vii cu o impozitare suplimentară, pentru că sunt două venituri amândouă de la bugetul de stat. (…) Eu cred că abordarea corectă e impozitarea suplimentară pe preguri. Aici va veni Ministerul Finanțelor cu o analiză. (…) Zona de privat nu a fost discutată. A fost vorba numai de veniturile de la statul român. Dacă ești pensionar de la statul român și ești și angajat la stat”, a afirmat liderul PSD.
Este vorba de venitul din cumulul de pensie cu salariu, pensiile speciale, pensiile speciale cumulate cu alt fel de pensie, salariile de la companiile de stat sau cele de reglementare (ANRE, ASF). Potrivit acestora, măsura a fost propusă din cauză că au existat situații în care pensia cu salariul (cazul Dorneanu) ajungeau la 100.000 de lei pe lună.
Marcel Ciolacu a evitat să spună dacă măsura va viza și veniturile din sectorul privat. Întrebat concret dacă nu ar fi neconstituțional ca măsura să vizeze doar veniturile de la stat, liderul PSD a spus că nu poate să facă astfel de analize, care țin de resortul Ministerului Justiției.
Ciolacu a susținut însă că interzicerea cumulului pensie-salariu la stat ar fi neconstituțională, pentru că ar îngrădi drepturile constituționale la muncă și la pensie: „Sunt două drepturi fundamentale în Constituție: dreptul la muncă și dreptul la pensie. Legiuitorul nu poate să ia niciunul din aceste drepturi. În niciun caz nu puteam prin ordonanță să interzicem cumulul”.
Liderul PSD ar fi cerut o analiză pentru a se stabili dacă măsura supraimpozitării veniturilor bugetarilor care depășesc salariul președintelui poate fi aplicată doar în sectorul public sau ea va trebui aplicată și în sectorul privat pentru a rezista la un eventual control de constituționalitate.
