Pe aceeași temă
Reprezentanţii principalelor instituţii din sistemul judiciar - Parchetul General, CSM, DIICOT - au cerut parlamentarilor să nu înfiinţeze o direcţie spcială pentru investigarea magistraţilor, explicând că acest lucru ar lăsa loc ingerinţelor în activitatea procurorilor, transmite News.ro.
În schimb, Uniunea Judecătorilor susţine înfiinţarea direcţiei spciale, susţinând că aceasta ar reprezenta o garanţie a independenţie sistemului judiciar.
Şedinţa comisiei parlamentare speciale a debutat cu dezbateri generale asupra proiectului de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară.
Reprezentanta Parchetului General, Irina Kuglay, a solicitat comisiei să nu modifice textele care se referă explicit la independenţa procurorului şi să renunţa la înfiinţarea direcţiei speciale pentru investigarea magistraţilor.
Foto: Augustin Lazăr, procurorul general, şi Daniel Horodniceanu, procurorul şef al DIICOT
”Crearea unei structuri speciale de investigare a unor anumite infracţiuni trebuie să se bazeze pe o necesitate socială, aceea rezultată dintr-o constatare de ordin criminologic că un anumit fenomen infracţional are o asemenea amploare încât necesită o structură specializată de investigare. Aşa se întâmplă în cazul infracţiunilor de crimă organizată şi terorism, aşa se întâmplă în cazul infracţiunilor de mare corupţie. Nu este cazul şi faptelor penale săvârşite de magistraţi. Prin modalitatea în care structura este concepută, ea lasă loc ingerinţelor în activitatea procurorilor, în activitatea care priveşte pe ceilalţi magistraţi, aceia care ar fi supuşi investigaţiei de către această direcţie, ceea ce este criticabil”, a declarat Irina Kuglay în faţa comisiei parlamentare speciale.
Şi procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a solicitat să nu fie afectată independenţa procuroilor şi a spus că înfiinţarea direcţiei speciale nu se justifică.
”Textele referitoare la independenţa procurorului trebuie să fie astfel formulate încât să garanteze stabilitatea şi independenţa în mod efectiv. E foarte important ca forma în care acestea vor ieşi să garanteze efectiv fundamental independenţa procurorului. Referitor la noua direcţie, consider în principal că un număr de 20 de procurori nu ar justifica o unitate de asemenea dimensiuni”, a spus Horodniceanu.
”În ceea ce priveşte direcţia pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de procurori, indiferent de modalitatea în care aceasta va fi organizată, va trebui să aveţi în vedere atât necesitatea unei evaluări preliminare a acestor fapte şi stabilirea unei competenţe după calitatea persoanei în condiţiile în care pentru alte categorii profesionale nu există o astfel de competenţă”, a spus, la rândul său, reprezentanta CSM, Maria Ceauşescu.
Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR), Ion Ilie Iordăchescu, a explicat că înfiinţarea unei direcţii speciale de investigare a magistraţilor ar încălca un protocol al Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
”Ca o opinie personală, eu nu consider că este necesară înfiinţarea unei direcţii speciale care să se ocupe de răspunderea magistraţilor. Bineînţeles că aceaste direcţie se poate numi şi secţie în cadrul Parchetului General. Nu apreciez că este necesar nici măcar înfiinţarea unei secţii speciale. Invoc în acest sens protocolul 12 CEDO, care interzice orice discriminare chiar pe probleme de profesie”, a arătat Iordăchescu.
În schimb, reprezentanta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) a spus că instituţia pe care o reprezintă susţine înfiinţarea unei structuri speciale de investigare a magistraţilor, despre care a spus că ar fi o garanţie a independenţei sistemului judiciar.
”În ce priveşte competenţa specială, susţinem ideea unei secţii în cadrul Parchetului General sau a unei direcţii, în funcţie de numărul de cauze, tocmai datorită împrejurării că nu există foarte multe cauze care să greveze atât de tare activitatea Parchetului General şi componenţa acestei secţii poate fi stabilită de procurorul general cu sprijinul colegiului de conducere al Parchetului general în funcţie de numărul şi complexitatea cauzelor. Este o garanţie a independenţei judecătorului, dar şi a independenţei sistemului judiciar faptul că actele de urmărire se vor putea face, în cazul infracţiunilor speciale prevăzute de procurori cu o anume competenţă şi cu o anume vechime în sistemul judiciar şi nu de procurori dintr-o structură care poate da naştere la diverse forme de impietate asupra actului de justiţie”, a spus reprezentanta UNJR.
Şi reprezentanţii partidelor de opoziţie au spus că se opun înfiinţării direcţiei speciale de anchetare a magistraţilor.
Deputatul USR Stelian Ion a spus că înfiinţarea unei astfel de direcţii nu se justifică şi nici măcar nu a fost fundamentată de către iniţiator, în vreme ce senatoarea PNL Iuliana Scântei a arătat că o astfel de structură ar constitui suportul legal pentru înfiinţarea unei noi SIPA.
”Ne opunem înfiinţării oricărei structuri sau direcţii care sub apanajul unei protecţii suplimentare sau a unei garanţii suplimentare a independenţei magistratului, de fapt va deschide o cutie a Pandorei, va genera noi abuzuri şi va justifica acţiuni legislative ulterioare care vor duce la înfiinţarea unui serviciu specializat de informaţii cu dedicaţie pentru magistraţi”, a explicat Scântei.
.jpg)
