Pe aceeași temă
Camera Deputaţilor şi Senatul, reunite în şedinţă comună, au decis, miercuri, ca propunerile legislative privind legile electorale care vor introduce posibilitatea votului prin corespondenta si a votului electornic vor fi elaborate de Comisia parlamentară comună pentru Codul electoral până la 30 iunie 2015, relateaza Gandul.
În urmă cu o săptămână, membrii Comisiei au stabilit, în prima şedinţă, să abordeze cu prioritate subiectul votului diasporei la alegerile prezidenţiale. Ei au căzut, astfel, măcar aparent la un acord: este nevoie de o metodă alternativă de vot pentru românii plecaţi în străinătate. De altfel, şi premierul Victor Ponta a transmis acest mesaj la dezbaterea organizată la Camera Deputaţilor. În viziunea lor, votul prin corespondenţă ar trebui adoptat doar pentru alegerile prezidenţiale, acest lucru putând fi făcut, cel mai probabil, până în vara lui 2015.
Comisia de Cod electoral are în componenţă 15 parlamentari şi este condusă de preşedintele Camerei Valeriu Zgonea. Membrii comisiei sunt: Luminiţa Adam, Mihai Voicu , Alin Tişe, Marton Arpad, Varujan Pambuccian, Viorel Chiriac, Doina Federovici, Victor Paul Dobre, Puiu Haşotti, Mihai Neagu, Miron Mitrea, Ioan Oltean, Eugen Nicolicea, Gabriel Vlase.
Oportunităţi de legiferare a votului prin corespondenţă şi a celui electronic au fost: trei iniţiative legislative pentru votul prin poştă, una pentru cel online, plus un precedent de vot electronic în 2003, la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, pus la dispoziţia militarilor din teatrele de operaţiuni.
Cu toate acestea, a fost nevoie ca sute de mii de români să se îmbulzească la cele 294 de secţii de votare din străinătate, aşteptând ore în şir, în frig şi în ploaie, iar mii dintre ei nereuşind să-şi exercite dreptul constituţional, pentru ca subiectul să fie luat serios în discuţie. Acest lucru îl recunoaşte şi senatorul liberal Puiu Haşotti, membru în comisia specială pentru codul electoral.
„Întrebarea este de ce a trebuit să se întâmple ce s-a întâmplat ca să facem asta. Votul prin corespondenţă trebuia adoptat mai demult. Aici e vorba despre voinţă politică, au fost propuneri. Să spunem „dă, Doamne, românului, mintea cea de pe urmă” şi că e bine că măcar facem ceva”, a declarat liberalul, contactat de gândul.
Planurile parlamentarilor
Săptămâna trecută, a avut loc prima şedinţă a comisiei speciale, în care s-a discutat doar despre planul de bătaie, urmând ca săptămâna viitoare să se facă un raport comparativ pentru statele din Europa, plus SUA, care au adoptat votul prin corespondenţă.
“Se degajă prin consens analizarea unui capitol cu rapiditate legat de votul din diasporă, ţinta fiind votul pentru alegerile prezidenţiale”, a concluzionat preşedintele comisiei, Valeriu Zgonea. Până la următoarea şedinţă însă, parlamentarii trebuie să se gândească doar la princiiple care stau la baza unei astfel de propuneri.
În discuţie sunt luate toate legile alegerilor, cele locale, cele parlamentare şi cele prezidenţiale, iar posibilitatea votului prin corespondenţă este destinată doar pentru alegerea preşedintelui.
În explicaţia membrilor comisiei, pentru alegerile locale şi cele parlamentare pot vota doar cei care au domiciliul în localitatea şi în colegiul respectiv. “Pentru votul prin corespondenţă şi cel electronic trebuie clarificate aceste categorii de votanţi care până acum au fost împiedicate, prin lege, să voteze, deşi nu există o justificare temeinică. Asta înseamnă clarificarea legii electorale pentru toate cele trei tipuri de alegeri”, a explicat deputatul PDL Ioan Oltean pentru gândul.
În opinia opoziţiei, există numai argumente favorabile votului prin corespondenţă. Puiu Haşotti susţine că atât cel prin poştă, cât şi cel online au numai premise pozitive.“Sunt numai avantaje, indiferent ce sistem am adopta. Important este să asigurăm pentru toţi cetăţenii României posibilitatea de a vota cât mai bine, cât mai mulţi şi cât mai simplu. Realitatea ne-a demonstrat azi şi vom face o lege în acest sens. Cu siguranţă această comisie va elabora toată legislaţia electorală până în vara lui 2015. Toată lumea s-a arătat extrem de deschisă de a face un pachet de legi cât mai bune. Există o voinţă politică din partea tuturor partidelor”, a spus Haşotti.
La fel de optimist se arată şi Ioan Oltean, considerând că, cel târziu în toamna lui 2015, România ar putea avea un nou set de legi mai performante. “Votul prin corespondenţă cred că este cel mai potrivit, ar răspunde cel mai bine realităţilor din România. Cred că România este pregătită în acest moment, avem un logistica bine pusă la punct. În 2015 trebuie să adoptăm codul electoral în integralitatea lui, adică toate cele trei legi pentru diferitele tipuri de alegeri”, a spus pedelistul.
UDMR: Au riscuri destul de mari
Cu toate acestea, amândoi susţin că încă nu ştiu cum poate fi aplicat acest sistem de vot în România, fiind necesară o discuţie cu specialiştii în domeniu. Astfel, modelele funcţionale în statele europene vor sta la baza elaborării noului cod electoral.
Deşi şi-a prezentat acordul, de principiu, pentru votul prin corespondenţă, deputatul UDMR Marton Arpad, secretar în comisia specială pentru codul electoral, nu ar susţine 100% această variantă. „Eu nu sunt adeptul niciuneia dintre formele acestea, ambele au riscuri destul de mari pentru că permit cuiva să voteze în locul unei persoane, am foarte puţine garanţii ca vot dat electronic sau prin corespondenţă să fie dat de către persoana respectivă”, şi-a explicat Marton opţiunea.
Întrebat de gândul dacă votul electronic ar fi o variantă mai bună, udemeristul vede şi mai puţine avantaje pentru acest model. „Nu cred că votul electronic uşurează votul celor care nu se află în ţară pentru că pentru acest tip de vot ai nevoie de semnătură electronic, care nu este la îndemâna fiecărei persoane”, a punctat el.
De altfel, în opinia lui, Biroul Electoral Central ar fi putut da şi la alegerile prezidenţiale de acum o interpretare a legii astfel încât să fie definită concret „incinta secţiei de votare”. Marton Arpad a explicat că aria de acoperire a unei secţie de votare putea fi modificată astfel încât să fie incluşi toţi cei care aşteaptă la coadă, chiar dacă asta ar fi însemnat ca programul de vot să fie prelungit.
Însă, la fel ca şi colegii săi, Marton Arpad crede că până la mijlocul lui 2015, întregul set de legi electorale vor fi modificate astfel încât să satisfacă nevoile României.
Cererea românilor: vot prin corespondenţă
În cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 16 noiembrie 2014, aproape 380.000 de români au reuşit să-şi exercite dreptul de vot, un număr record comparativ cu celelaltă alegeri. În 2009, de exemplu, mai puţin de 150.000 de români din străinătate au făcut acest lucru.
Surpriza majoră de anul acesta a fost mobilizarea masivă a românilor de peste graniţă care, încă din primul tur, s-au plâns că li s-a îngrădit dreptul la vot prin faptul că li s-au închis în faţă secţiile de votare. În primul tur, peste 160.000 de cetăţeni români ajungeau să pună ştampila pe un candidat.
Efectul nemulţumirilor românilor din străinătate a fost simţit în Bucureşti, Timişoara, Oradea, Arad, Constanţa şi Cluj, unde au fost organizate numeroase manifestaţii de susţinere a dreptului la vot pentru toţi românii, indiferent unde s-ar afla. Iar rezultatele au fost clare: scandalurile din daspora au dus la un vot masiv împotriva lui Victor Ponta, Klaus Iohannis câştigând aproape 90% din voturile românilor de peste graniţă.
Deşi alegerile au trecut, Parchetul general a anunţat urmărirea penală in rem pentru ce s-a întâmplat la secţiil de votare din afara ţării, iar românii sunt, în continuare, nemulţumiţi. Pentru a preveni pe viitor acest gen de probleme, românii din diaspora, susţinuţi de cei din ţară, cer vehement introducerea votului prin corespondenţă şi cel electronic.
