Pe aceeași temă
Bugetul pentru 2016 prevede venituri totale de 231,12 miliarde lei, in crestere cu 1,6% fata de anul curent, fiind bazat pe o crestere economica de 4,1%, iar PIB-ul este estimat la 746,6 miliarde lei, cu 6% mai mare decat cel preconizat pentru acest an, potrivit proiectului de lege publicat de Ministerul Finantelor, arată Hotnews.
Dacian Ciolos: Am tinut cont de deciziile luate de Parlament
"E pacat ca uitam ce si-a asumat clasa politica impreuna cu presedintele legat de importanta Apararii. Tin sa va reamintesc ca propunerea pentru Aparare nu are nicio legatura cu sanatatea. Bugetul pentru Aparare nu face decat sa reflecte o decizie pe care ati luat-o. Educatia, sanatate, cercetarea sunt obiective clar asumate, in ciuda faptului ca a trebuit sa lucram cu materialul pe care l-am gasit.
Am tinut cont de decizii pe care in mod legitim acest Parlament le-a luat, altfel structura ar fi fost alta. Speram sa lasam pentru 2017 un proiect de buget care sa reflecte (...). Bugetul Romaniei este o responsabilitate comuna, a guvernului si parlamentului. Aplicarea lui este a guvernului dar sper eu ca in cursul acestui an, prin deciziile pe care le veti lua, sa tineti cont de aceasta responsabilitate comuna.
Doresc sa clarific problema cu irigatiile pt ca dl Tariceanu a atins o parte sensibila personala. Faptul ca nu am pus o suma imensa nu inseamna ca nu este o prioritate. Noi am pornit de la o executie realista si daca aceasta suma va fi utilizata vom cauta resurse la rectificari pentru a pune mai mult. Suma pe care am pus-o este una realista fara a o considera o suma absoluta.
Multumesc Parlamentului pentru modul in care s-a mobilizat. Doresc sa ma angajez ca Guvernul va implementa acest buget in mod transparent. Guvernul are credinta ca exista posiblitatea de gasire de resurse aditionale in cursul anului. Pe partea de venituri intentionam sa continuam reforma ANAF, sa imbunatatim colectarea. Pe partea de cheltuieli intentionam sa reducem risipa.
Ramanem la fel de deschisi pentru dialogul cu Parlamentul" a spus premierul, citat de Hotnews.
ALDE a votat impotriva bugetului pe 2016. Calin Popescu Tariceanu, presedintele acestei formatiuni, a declarat în urma votului: "Aceasta lege ar fi trebuit sa ne dea o imagine foarte clara asupra Romaniei pe care o vrea acest guvern. Sunt cateva anomalii: sistemul de aparare primeste mai multe fonduri decat bugetul pe educatie si cercetare, iar serviciile secrete de patru ori mai mult decat cultura. Eu am constatat ca reflecteaza spre o Romanie pe care nu mi-as dori-o, la periferia Europei, de rang doi, care furnizeaza forta de munca. Vedem ca ni se propune o "Romanie de doi lei" (referinta este de la ministrul de Finante - n.r.). Nu putem sa vorbim de o Romanie puternica cu salarii de doi lei. Domnule prim-ministru, va cer sa considerati la modul cel mai serios cresterea salariului minim la 1200 lei, asa incat Romania sa nu atraga investitori prin forta de munca ieftina. La un buget care isi propune tinte clare de crestere si dezvoltare, nu as fi avut niciun fel de retinere sa dam votul in favorea bugetului. Dar bugetul condamna Romania la stagnare lucru pe care nu il putem accepta", a spus Tariceanu conform Hotnews.
Liviu Dragnea, presedintele PSD: "Apreciez ca guvernul condus de Ciolos a luat in considerare deciziile luate de guvernul PSD-UNPR-ALDE si a tinut cont in mod serios de proiectul de buget lasat de fostul guvern. Prin cresterea salariului minim din ultimii ani nu a fost afectata cresterea competitivitatii Romaniei. O crestere economica care se inregistreaza neadecvat genereaza tensiuni nedorite de nimeni. In cazul in care salariul minim se va majora in prima parte a anului la 1200 lei lunar se va mentine corelatia intre cresterea productivitatii muncii si salariul mediu. Va sugeram sa operationlizati structurile din ministerul Finantelor facute pentru a politiza investitiile, cu informari periodice asuprea acestor lucruri."
Eugen Nicolaescu, liderul deputatilor PNL: "Multe sondaje de opinie ne-au aratat ca principala preocupare a cetatenilor o reprezinta locurilor de munca. (...) PNL a votat acest buget chiar daca nu este cu totul corespunzatori modului in care vedem bugetul."
Consiliul Fiscal: Bugetul pe 2016, risc de derapaj economic si depasire a deficitului
Consiliul Fiscal a atras atentia că proiectul de buget pe 2016 aprobat de Guvernul Cioloş ar incalca regulile legii responsabilităţii fiscale, existand riscul unui derapaj economic si a unei încălcari a obligaţiilor asumate fata de UE in privinta limitarii deficitului bugetar la cel mult 3%. Consiliul fiscal arata intr-o analiza a proiectului de buget pe 2016, ca acesta încorporează modificarile aduse Codului fiscal şi majorările de salarii în sectorul bugetar, modificări reglementate de guvernul Ponta în 2015, fapt care contribuie din plin la dezechilibrul creat, a scris Gandul.
Consiliul precizeaza ca masurile luate de guvernul Ponta si introduse de guvernul Ciolos in proiectul de buget, reducerea fiscaliatii combinata cu cresterile salariale, vor putea genera un "derapaj fiscal de proportii", asupra caruia Consiliul a avertizat in repetate rinduri in cursul anului 2015. "În opiniile elaborate pe parcursul anului curent, Consiliul fiscal a avertizat în repetate rânduri cu privire la riscul unui derapaj fiscal de proporții în condițiile implementării propunerilor de modificare a Codului Fiscal", se spune in preambulul Raportului.
Consiliul Fiscal arată că bugetul pe 2016 încorporează atât modificările aduse Codului fiscal, cât şi majorările de salarii în sectorul bugetar, ambele reglementate de guvernul Ponta în 2015, ceea ce duce la o majorare a deficitului bugetar de 2,8% în bază cash şi 2,95% conform metodologiei europene, de la un deficit preliminat pe 2015 de 1,2% din PIB. „Derapajul bugetar care se prefigurează în anii următori este generat de un mix de reduceri agresive de taxe, în special pe consum, combinate cu creşteri ample de cheltuieli bugetare, în special a celor de natură salarială”, arată Consiliul Fiscal.
Consiliului arata ca deficitele bugetare ar putea sari de pragul de 3% în 2017 şi 2018. „Construcţia bugetară aferentă anului 2016 (dar şi proiecţia acesteia pe termen mediu) reprezintă un exemplu de manual pentru tot ceea ce Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare nr. 69/2010 (LRFB) era menită să prevină – legiferare concomitentă a unor reduceri de taxe şi a unor majorări de cheltuieli, ambele cu impact bugetar permanent, de natură să creeze premisele unei abateri de durată şi foarte dificil de corectat de la echilibrul bugetar, obiectiv faţă de care România s-a angajat atât prin legislaţia naţională în domeniu (LRFB), cât şi prin semnarea unor tratate europene. De altfel, proiecţia bugetară curentă compromite însăşi ideea de cadru fiscal-bugetar bazat pe reguli, în condiţiile în care toate regulile fiscale statuate de LRFB sunt încălcate”, arată Consiliul Fiscal într-un document în care analizează bugetul.
Consiliul mai arată că bugetul 2016 este construit cu marje minime de siguranţă în ce priveşte deficitul, astfel că „deficite de 3,3% din PIB, respectiv 3,7% din PIB în primii doi ani acoperiţi de SFB 2016-2018 apar drept probabile într-un scenariu de politici nemodificate”.„În opiniile elaborate pe parcursul anului curent, Consiliul fiscal a avertizat în repetate rânduri cu privire la riscul unui derapaj fiscal de proporţii în condiţiile implementării propunerilor de modificare a Codului Fiscal”, arată Consiliul Fiscal, care susţine că deşi unele măsuri din noul Cod Fiscal au fost amânate pentru 2017, presiunea a fost repusă pe buget prin majorările de salarii bugetare.
