Pe aceeași temă
Premierul desemnat Victor Ponta se va întâlni, luni, la ora 16.00, cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), a Băncii Mondiale (BM) şi a Comisiei Europene (CE). Întâlnirea va avea loc la sediul USL.
Intentia premierului desemnat este ca delegaţia FMI, BM şi CE, care se află în aceste zile la Bucureşti, să plece din România cu o nouă scrisoare de intenţie semnată de un guvern care are asemenea puteri, arătând că îşi doreşte ca Guvernul să obţină votul în Parlament.
"Eu ştiu bine ce îmi doresc, îmi doresc ca acest guvern să obţină votul de încredere şi să gestioneze cât mai rapid un guvern cu drepturi depline, un exemplu este că delegaţia FMI şi BM se află în Bucureşti în aceste zile şi intenţia mea şi interesul României este ca această delegaţie să plece din România cu noua scrisoare de intenţie semnată de un guvern care are asemenea puteri", a precizat Victor Ponta, relateaza Mediafax.
Sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Bistriţa, Victor Ponta a spus că punctele principale din programul de guvernare al USL, care priveau o eventuală guvernare după alegerile parlamentare, sunt "perfect valabile" şi acum.
Punctul principal: majorarea salariilor
Negocierile între FMI şi autorităţile române vor fi reluate abia când va fi aprobat un nou Guvern.
Moţiunea de cenzură votată vineri de Parlament, care a pus capăt celor 78 de zile de guvernare a executivului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, a intervenit în timp ce la Bucureşti se afla o delegaţie a FMI, Băncii Mondiale şi CE, pentru a discuta despre îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul acordului de tip preventiv încheiat cu instituţia financiară mondială.
După căderea guvernului Ungureanu, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, declara că misiunea de evaluare va întrerupe negocierile cu autorităţile române, dar va continua discuţiile tehnice legate de obligaţiile pe care România le are.
"Vor continua discuţiile tehnice, dar nu vor continua negocierile. Sunt multe discuţii legate de ţintele pentru primul trimestru, de reformele structurale, de asistenţa tehnică, iar acestea pot fi continuate, fără a se mai negocia nimic", a declarat atunci Mihai Tănăsescu.
Cea mai stringentă problemă aflată în negociere în cadrul acestei misiuni o reprezenta decizia de majorare a salariilor bugetarilor cu 16%, pentru a le readuce la nivelul din iunie 2010.
Acest punct era absolut necesar pentru ca Guvernul să poată majora legal salariile, fără să încalce legea responsabilităţii fiscal-bugetare.
În primele zile ale negocierilor, FMI şi experţii români negociau redefinirea indicatorilor macroeconomici pentru acest an, pe baza cărora fie calculat spaţiul fiscal necesar majorării salariilor bugetarilor.
Fără aceste prognoze, FMI şi Comisia Europeană nu-şi pot da acordul privind majorările salariale.
Misiunea urma să evalueze şi stadiul restructurării şi privatizării societăţilor de stat, şi să definitiveze calendarul de majorare a preţurilor la gaze şi energie.
Întrebat dacă delegaţia FMI ar putea părăsi România mai devreme de 7 mai, termenul iniţial pentru finalizarea misiunii de evaluare, Tănăsescu a răspuns că, cel puţin în următoarele zile din săptămâna viitoare, echipa se va mai afla la Bucureşti pentru discuţii tehnice.
Guvernul şi-a asumat îndeplinirea a 15 obiective în scrisoarea de intenţie înaintată către Washington la sfârşitul ultimei misiunii a Fondului Monetar Internaţional, dar dintre acestea numai 4 au fost îndeplinite până la finalul lunii aprilie, dată la care trebuiau finalizate toate punctele.
Obiectivele îndeplinite sunt vânzarea unui pachet de acţiuni de 15% de la Transelectrica şi selectarea unor intermediari pentru ofertele Romgaz, respectiv vânzarea a 15% din acţiuni, Hidroelectrica, 10% din acţiuni şi Tarom, 20% din acţiuni.
Obiectivele neîndeplinite includ vânzarea integrală a companiilor Oltchim şi Cupru Min, ofertele publice secundare pentru Transgaz (15% din acţiuni), selectarea intermediarilor la Poşta Română pentru vânzarea unui pachet minoritar de acţiuni, selectarea intermediarilor la Electro Serv, respectiv vânzarea unui pachet minoritar, privatizarea Electrica Serv, listarea a 10% din Nuclearelectrica, privatizarea Electrica Furnizare şi privatizarea CFR Marfă.
