Pe aceeași temă
UPDATE - prezență mai mare la votul pentru europarlamentare decât la referendumul pe justiție: 3,73% - referendum, europarlamentare 4,66% arată datele Biroului Electoral Central, în timp real.
UPDATE - prezență mai mare la votul pentru referendumul pe justiție decât pentru alegerile europarlamentare - 2,73% la europarlamentare, 3,36 referendum, arată datele Biroului Electoral Central, în timp real.
UPDATE - Prezent la vot la o oră de la deschiderea urnelor, fostul premier tehnocrat Dacian Cioloș, colider al alianței 2020, a spus că scrutinul de duminică va fi un semnal pentru cei care conduc România.
UPDATE - Prezența la vot la alegerile europarlamentare la ora 8.00 a fost de 1,71%, potrivit datelor Biroului Electoral Central în timp real.
Prezența este mai mare decât cea înregistrată la aceeași oră la alegerile parlamentare din 2016 (1% la ora 8), alegeri la care prezența finală a fost de 39,49%. La referendum prezența a fost de 1,41%.
26 de persoane au votat cu urna mobilă la europarlamentare și 21 pentru referendum.
Peste 60.000 de persoane au votat pe liste suplimentare la primul scrutin și peste 50.000 pentru referendum.
***
Românii din străinătate pot vota pe 26 pentru europarlamentare şi pentru referendumul naţional pe justiție la oricare dintre cele 441 secţii organizate în străinătate.
După ora 21.00 vor fi făcute publice și primele exit-polluri.
Dacă la alegerile europarlamentare 2019 nu există un prag de prezentă, la referendum, pentru a fi validate rezultatele, este nevoie ca 30%, cel puțin, din alegătorii înscriși în listele electorale permanente să se prezinte la urne, și cel puțin 25% să voteze DA.
Românii care vor vota la alegerile europarlamentare 2019 și la referendum vor primi în secțiile de votare trei buletine - unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acestuia.
La alegerile europarlamentare 2019 s-au înscris în cursa pentru cele 32 de mandate în Parlamentul European 13 partide și 3 candidați independenți: PSD, Alianţa 2020 USR PLUS, Partidul Pro România, UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită, UNPR, Blocul Unităţii Naţionale - BUN, respectiv Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion şi Peter Costea.
La alegerile europarlamentare din 2014 prezența la vot în România a fost de 32,44%, în creștere față de media celor din 2009 și 2007, dar în scădere față de media pe Uniune, de 42,61%. Astfel, în 2009 România a înregistrat o prezență la vot de 27,67% iar în 2007, când în România s-au desfășurat primele alegeri pentru Parlamentul European, prezența la vot a fost de 29,47%.
Procentele de prezență la vot nu situează România pe ultimele locuri, încadrându-se în tiparul de prezență al țărilor din blocul fost comunist. Nu concurează Belgia, aflată în top, cu o prezență la vot de 89,64% la alegerile din 2014 și de 90,39% la alegerile din 2009, dar mobilizarea românilor la vot e mai ridicată față de alte țări foste comuniste sau constituite după căderea comunismului: Ungaria – 28,97%, Polonia – 23,83%, Slovenia – 24,55%, Slovacia – 13,05%, Croația – 25,24%. Doar puțin peste trei procente a obținut Bulgaria, care a înregistrat în 2014 o prezență la vot de 35,84%. Tendința generală de prezență la vot în toate statele UE este în scădere, atingând în 2014, la nivelul întregii Uniuni o prezență la vot de 42,61%, față de 42,97% în 2009 și 45,47% în 2004. În 1979, când s-au organizat primele alegeri europene, iar UE avea doar 9 state membre - Germania, Franța, Italia, Țările de Jos, Belgia, Luxemburg, Regatul Unit, Danemarca și Irlanda – prezența la vot pe UE era de 61,99%.
La alegerile europarlamentare din 2014, cele mai multe procente au fost obținute de alianța PSD-PC-UNPR -37,60%, cu 16 mandate, în grupul S&D, urmată de PNL – 15% (6 mandate, în PPE) și de PDL - 12.23% (5 mandate în PPE). Supriza a constituit-o independentul Mircea Diaconu – care a obținut 6,81% din voturi, urmat de UDMR – 6,3%, PMP – 6,2%, ultimele două partide obținând câte două mandate în grupul PPE.
