Pe aceeași temă
Pensiile speciale refac unitatea dintre putere și opoziție. Parlamentari din ambele tabere, cu excepția USR, au depus un nou proiect de lege prin care aleșii locali să beneficieze de pensii speciale, asemănătoare cu cele pe care le primesc parlamentarii.
Primul proiect datează din decembrie 2015, când Parlamentul a votat proiectul de lege care prevedea ca primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene să primească indemnizații speciale dacă au stat în aceste funcții doi ani.
Cuantumul indemnizației era calculat în limita a trei mandate, ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizația brută lunară. Guvernul Cioloș a reclamat proiectul la Curtea Constituțională, iar judecătorii Curții au constatat în unanimitate că legea nu este clară, că există inegalitate între aleși în ce privește alocarea pensiilor și că nu se precizează sursa de finanțare.
Guvernul calcula atunci că ar fi cel puțin 16.300 de potențiali beneficiari ai legii, iar necesarul bugetar rezultat se ridică la 395 de milioane de lei. Parlamentarii au refăcut proiectul, menținând indemnizațiile pentru anumite categorii de vârstă, iar la sesizarea aceluiași cabinet guvernamental, Curtea Constituțională a considerat neconstituțională și noua formă a legii.
Acum, parlamentarii partidelor parlamentare de la putere și din opoziție, cu excepția USR, au elaborat un nou proiect de lege care instituie din nou indemnizația de vârstă pentru aleșii locali, începând cu anul 2019. Conform proiectului, indemnizația va fi acordată în limita a trei mandate complete, iar cuantumul indemnizației este calculat acum ca produs al numărului de mandate cu 0,25 din salariul minim brut garantat în plată. Nu vor avea dreptul la indemnizația prevăzută de prezenta lege primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene condamnați pentru acte și fapte de corupție, nici cei urmăriți penal sau trimiși în judecată pentru acte și fapte săvârșite în exercitarea funcțiilor, până la achitarea lor definitivă.
Autorii prevăd ca sursă de finanțare bugetele administrațiilor publice locale, începând cu anul 2019, și arată că legea va dispune doar pentru viitor. Măsura este argumentată prin faptul că aleșii locali ar avea acum pensii mai mici decât unii angajați din primării sau consilii locale. ”Nivelul redus al pensiilor pentru limită de vârstă de care beneficiază primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene din România generează profunde inechități între pensiile primite de aceștia și pensiile primite de unii subordonați ai acestora”, afirmă inițiatorii proiectului de lege.
