Pe aceeași temă
Este o modificare majoră față de actuala lege a CSAT, care prevede doar că „CSAT adopta hotărâri prin consens”. Modificarea ar putea avea ca scop deblocarea unor decizii în CSAT, mai ales în cazul unor coabitări politice între un președinte de o anumită culoare și un guvern de altă orientare, scrie G4Media.ro.
Cazuri de dispute și blocaje în CSAT pe subiecte majore s-au înregistrat atât în mandatul președintelui Traian Băsescu, confruntat cu un guvern PNL condus de Călin Popescu Tăriceanu, cât și în mandatul președintelui Klaus Iohannis, care a avut opoziție în CSAT din partea miniștrilor controlați de Liviu Dragnea.
Prevederea din proiectul de lege privind funcționarea CSAT, aflat în dezbaterea coaliției de guvernare și consultat de G44Media:
Art. 6 – (1) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se convoacă de preşedintele acestuia, ori de câte ori este necesar.
(2) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărâri prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăște Președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Prevederea din Legea CSAT în vigoare (Legea nr. 415 din 2002):
ART. 6
(1) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se convoacă de preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar.
(2) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul membrilor săi.
(3) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri prin consens.
Context. Coaliția de guvernare dezbate proiectele legilor securității naționale, un pachet mai amplu de legi care privesc funcționarea și organizarea serviciilor de informații, a armatei, ministerului de Interne și CSAT. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat pe 27 mai că proiectele sunt analizate în cadrul fiecărui partid din coaliție, iar într-o săptămână vor intra în dezbaterea Guvernului, pentru a fi trimise la Parlament.
