Pe aceeași temă
În forma transmisă de Guvern, proiectul are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condiţiile legii, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare şi, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viaţă, la integritate fizică şi la ocrotirea sănătăţii, inclusiv prin restrângerea exerciţiului altor drepturi şi libertăţi fundamentale.
Impunerea stării de alertă va avea nevoie de încuviințarea Parlamentului în condițiile în care proiectul a fost amendat masiv în Comisia juridică a Senatului, dar a primit raport de admitere care urmează să fie supus votului plenului în cursul zilei de azi.
Una dintre modificările esențiale aduse proiectului de lege este că impunerea stării de alertă va trebui să fie încuviințată de Parlament în termen de trei zile. Amendamentul a fost propus de senatorul PSD Șerban Nicolae.
„Când starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul țării, măsura se supune încuviințării Parlamentului. Parlamentul se pronunță în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, în termen de trei zile de la data solicitării de încuviințare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviințare, starea de alertă încetează de îndată. Dispozițiile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător și în cazul prelungirii stării de alertă”, este amendamentul propus de Șerban Nicolae și votat de senatorii juriști.
Raportul elaborat de Comisia juridică urmează să intre la vot în plenul Senatului care este primă Camera sesizată. După ce este adoptat de senatori, proiectul de lege intră în dezbaterea Camerei Deputaților care este și forul decizional în acest caz.
Senatorii USR și PLUS au avertizat public că proiectul privind starea de alertă favorizează politizarea administraţiei publice în vederea alegerilor locale și parlamentare.
Parlmentarii USR susțin că starea de alertă „nu trebuie să fie folosită de partidul la guvernare nici pentru politizarea administraţiei publice, nici pentru a-şi pregăti viitoarele campanii electorale".
„Guvernul a înaintat Parlamentului un proiect de lege ce dublează normele existente. Practic, în cazul aprobării proiectului de către Parlament și intrării lui în vigoare, vom avea două reglementări aplicabile în paralel, fapt ce poate duce la o stare de incertitudine legislativă și la abordări incoerente din partea diferitelor autorități, inclusiv a instanțelor. O astfel de situație poate duce la constatarea de către CCR a încălcării Constituției”, precizează PLUS, printr-un comunicat de presă .
De asemenea, tot în Comisia juridică a Senatului a fost eliminat întregul capitol 3 al proiectului de lege, secțiune care modifica OUG 21/2004 – actul normativ care, în prezent, reglementează starea de alertă.
Capitolul 3 al proiectului propus de Guvern:
Capitolul 3: Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare
Art. 59 – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 44, se introduc trei noi alineate, alin.(2)-(4), cu următorul cuprins:
„(2) Măsurile pentru creşterea capacităţii de răspuns sunt:
a) achiziţionarea bunurilor şi serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situaţiei de urgenţă pentru care a fost declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă;
b) suplimentarea, prin redistribuirea către zonele afectate, a tehnicii, echipamentelor şi dispozitivelor necesare acţiunilor de răspuns;
c) detaşarea pe teritoriul naţional, în zonele afectate, a personalului care deţine competenţele adecvate gestionării situaţiei de urgenţă;
d) coordonarea operaţională a unor servicii publice;
e) adaptarea programului de lucru sau permanentizarea activităţii serviciilor de asistenţă socială;
f) permanentizarea activităţii unor centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară.
(3) Măsurile pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor sunt:
a) evacuarea temporară a persoanelor şi bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată;
b) acordarea de ajutoare de primă necesitate pentru persoane şi animale afectate;
c) efectuarea lucrărilor pentru modificarea de urgenţă a mediului înconjurător şi infrastructurii, stabilite de forţele de intervenţie pentru oprirea sau limitarea efectelor situaţiei de urgenţă;
d) măsuri de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu;
(4) Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt:
a) restrângerea sau interzicerea organizării şi desfăşurării unor mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spaţii deschise, precum şi a unor întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii închise;
b) restrângerea sau interzicerea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor în locurile şi, după caz, în intervalele orare stabilite;
c) interzicerea ieşirii din zonele şi, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localităţi sau zone geografice;
d) restrângerea sau interzicerea circulaţiei rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele şi, după caz, în intervalele orare stabilite;
e) închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat;
f) limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activităţii unor instituţii sau operatori economici;
g) demolarea parţială sau totală a unor construcţii, instalaţii sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile;
h) inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantaţii sau păduri, indiferent de forma de proprietate;
i) participarea cetăţenilor şi a operatorilor economici la unele activităţi în folosul comunităţilor locale.
2. După articolul 45, se introduce un nou articol, art.46, cu următorul cuprins:
„Art. 46 – (1) Măsurile aplicate pe durata stării de alertă potrivit art.44 se reevaluează în cazul instituirii stării de urgenţă potrivit art. 93 din Constituţia României, republicată, în baza analizei factorilor de risc prevăzuţi la art. 41.”
