PSD încalcă doliul regal. Comisia Iordache: abuzul în serviciu și modificarea Codurilor penale

Dora Vulcan | 13.12.2017

Deputatul PSD Florin Iordache a convocat si joi sedinta comisiei speciale pentru elaborarea legilor din domeniul justitiei, desi a finalizat lucrarile pe cele trei proiecte de modificare a legilor justitiei si desi au votat saptamana trecuta sa nu lucreze in perioada de doliu national - 14-16 decembrie.

Pe aceeași temă

 

 

 

 

 Inca de saptamana trecuta, Iordache a anuntat ca trebuie lucrat pe un proiect de transpunere a unei directive europene din 2016 privind prezumtia de nevinovatie, iar PSD, ALDE si UDMR au depus deja amendamente. Este vorba de Directiva UE 343/2016, pe care cei de la PSD, ALDE si UDMR vor sa o modifice substantial, adaugand diverse articole, unul dintre acesta care prevede ca suspectii nu pot fi prezentati purtand catuse, sau ca autoritatile nu se pot referi la persoanele anchetate ca si cum ar fi fost deja condamnate, scrie Hotnews.ro.

 

 Comisia parlamentară specială condusă de deputatul PSD Florin Iordache se întruneşte din nou joi, începând cu ora 11.00, pentru a discuta propunerile de punere în acord a codurilor din Justiţie cu deciziile Curţii Constituţionale, precum şi transpunerea Directivei Parlamentului European privind prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces. Cel mai sensibil punct aflat pe agenda comisiei este redefinirea infracţiunii de abuz în serviciu. În urmă cu o săptămână, Florin Iordache declara că membrii comisiei nu vor lucra în zilele de 14-16 decembrie, zile de doliu național, transmite Digi 24.ro.

 

Aceasta sedinta ar fi trebuit sa aiba loc miercuri, dupa sedinta de plen de la Camera Deputatilor, insa aceasta se prelungeste foarte mult, astfel ca Iordache a trecut peste votul dat in privinta doliului national si a convocat sedinta joi.

 

Dupa ce se termina lucrarile pe aceasta directiva, comisia va trece la problema cu care de atlfel a si inceput - punerea in acord a Codurilor penale si civile cu decizii de neconstitutionalitate ale CCR, cand va transa si problema pragului sau a redefinirii abuzului in serviciu.

 

O parte dintre amendamentele depuse la textul transpunerii directivei sunt articole din diverse proiecte legislative aflate in diferite stadii in circuit parlamentar, unele abandonate "la sertar".

 

 

Controversele asupra abuzului în serviciu (documentare Digi 24)

 

La începutul lunii noiembrie, tot Florin Iordache arăta că un prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu se impune şi că el ar putea fi stabilit în jurul sumei de 19.000 de lei, precizând că nu crede că acest lucru ar deranja pe cineva.

 

„Acel prag care suscită foarte mare interes a fost solicitat şi în cele două decizii ale CCR, iar dacă va fi un prag modic, eu cred că nu va deranja pe nimeni. Un prag modic mă refer chiar pornind de la propunerea pe care ne-a făcut-o asociaţia magistraţilor, acel prag care vizează 10 salarii, undeva la 19.000 de lei. Un prag minimal nu cred că deranjează pe nimeni. Până în acest moment cred că sunt 14 -15 formule şi mâine dezbaterile vor continua atât la Codul Penal şi Codul de procedură penală în concordonanţă cu deciziile CCR”, a declarat Florin Iordache.

 

În cadrul dezbaterilor din comisia specială, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Mariana Moţ, a anunţat că ministerul lucrează la un proiect legislativ separat privind abuzul în serviciu şi neglijenţa în serviciu.

 

Prevederea din Codul penal privitoare la infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie modificată după ce Curtea Constituţională a dat două decizii în această privinţă care vizează, pe de o parte, ca abuzul în serviciu să fie infracţiune doar dacă sunt încălcate legi sau ordonanţe ale Guvernului şi, pe de altă parte, susţine că nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală.

 

Pornind de la cele două decizii ale CCR, partidele politice şi instituţiile din domeniul judiciar au propus diverse reformulări ale articolului privind abuzul în serviciu.

 

Astfel, Parchetul General a propus ca abuzul în serviciu să fie definit ca încălcarea unei legi sau a altui act normativ care, la data adoptării lui, avea putere de lege, fără a propune vreun prag pentru ca abuzul să fie considerat infracţiune. De asemenea, Parchetul General propune menţinerea pedepsei actuale, închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

 

La rândul său, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) propune un prag pentru ca abuzul în serviciu să fie infracţiune, al cărui cuantum să fie de minimum zece salarii minime pe economie.

 

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă unei persoane fizice sau persoane juridice echivalentă cu minim 10 salarii minime pe economie ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, vătămare care are sau poate avea consecinţe de natură nepatrimonială grave sau deosebit de grave”, prevede propunerea UNJR. În schimb, Uniunea propune menţinerea pedepsei actuale, şi anume închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. 

 

În schimb, Asociaţia Procurorilor din România (APR) nu a venit cu o propunere concretă. „Apreciem că modificarea textului de lege în concordanţă cu dispoziţiile celor două decizii ale Curţii Constituţionale poate fi efectuată după un prealabil studiu al cazuisticii interne, precum şi un studiu comparativ privind reglementarea unor atare situaţii în celelalte state ale Uniunii Europene, demers necesar pentru a pune în acord dispoziţiile art,. 297 Cod penal nu numai cu documentele organismelor internaţionale ci şi cu legea penală în materie pe teritoriul Uniunii Europene”, a transmis APR.

 

Şi unele dintre partidele politice au transmis propriile variante asupra abuzului în serviciu.

 

UDMR propune un prag de 100.000 de lei şi scăderea pedepsei la închisoare de la 6 luni la 3 ani.

 

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, ”cu intenţie nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 100.000 lei, ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3  ani sau cu amendă”, se arată în propunerea UDMR transmisă comisiei parlamentare.

 

La rândul lor, cei de la USR propun o variantă a definiţiei abuzului în serviciu fără prag valoric şi cu menţinerea limitelor actuale ale pedepsei.

 

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, se arată în propunere. USR a venit şi cu o variantă subsidiară în care propune un prag valoric de 1.000 de lei.

 

Liberalii militează şi ei împotriva impunerii unui prag valoric la abuzul în serviciu.

 

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, încălcându-şi obligaţiile de serviciu reglementate prin lege, ordonanţă sau ordonanţă de urgenţă, sau care nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, prin încălcarea legii, ordonanţei sau ordonanţei de urgenţă, şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, se arată în propunerea PNL

 

De asemenea, PMP-ul condus de Traian Băsescu a depus un amendament care nu vizează introducerea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu.

 

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu intenţie, nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, ordonanţă de Guvern sau ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de Guvern sau ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o vătămare efectivă a drepturilor fundamentale sau intereselor legitime ale unei persoane fizice  sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, se arată în propunerea PMP.

 

 

 

Cateva dintre amendamentele propuse de PSD, ALDE si UDMR care vor fi discutate in comisie:

 

  • În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii penale. - PSD+ALDE

 

  • In cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni. - PSD+ALDE

 

  • Inainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate. - UDMR

 

  • Se elimina rapoartele de constatare din rândul probelor, având în vedere că acestea sunt întocmite de angajați ai acuzării, fiind evident că ele pot fi ușor influențate de acuzare. În aceste condiții, singurele probe pe baza cărora instanțele își pot fundamenta soluțiile sunt doar expertizele, care trebuie realizate în mod nepărtinitor, obiectiv, cu participarea experților-parte desemnați și cu posibilitatea de a se formula apărări. - PSD+ALDE

 

  • Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore. - PSD+ALDE

 

  • Din articolul "Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege." se elimina "orice alte…"

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22