Pîslaru:Ministerul nu are bani de majorari cu 18%. Le-am cerut magistratilor intelepciune

Dora Vulcan | 23.09.2016

Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat, vineri, după ce s-a întâlnit cu reprezentanţii magistraţilor, că ministerul pe care îl conduce nu are de unde să plătească tututor magistraţilor salarii majorate cu 18 la sută şi le-a cerut acestora înţelepciune "pentru a nu continua acest conflict".

Pe aceeași temă

 

 

 

"Guvernul nu contestă principiul irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Politica salarială într-o ţară este luată de puterea executivă. Pe problema concretă a ridicării tuturor salariilor din justiţie cu 18 la sută pentru cei 99 la sută care nu beneficiază de acest lucru, măsura nu este oportună pentru Guvern. Acest guvern nu are cum să ducă la îndeplinire acest lucru. Le-am cerut înţelepciune pentru a nu continua acest conflict", a declarat Dragoş Pîslaru, citat de News.ro, după ce a discutat, vineri, cu magistraţii, Memorandumul privind sistemul judiciar.

 

Ministrul Muncii a precizat că, pentru anumite categorii, nu au existat resurse nici pentru măriri ale salariilor cu 30 sau 50 de lei.

 

"Sunt lucruri pe care nu le putem face pentru că nu avem resursele să le facem. N-am avut 30 de lei sau 50 de lei să dăm pentru anumite categorii care au venituri sub 1.400 de lei şi nu avem aceste resurse", a mai spus Pîslaru.

 

La întâlnirea care a avut loc la Institutul Naţional al Magistraturii au participat şefii Curţilor de Apel din ţară, şefii parchetelor, reprezentanţii asociaţilor de magistraţi, precum şi ministrul Justiţiei, Raluca Prună.

 

Magistraţii mai multor instanţe şi parchete au demarat un ”protest public” care constă fie în soluţionarea doar a cauzelor urgente, fie în purtarea de banderole albe pe braţ de către judecători.

 

Protestele au fost decise în urma unor hotărâri ale Adunărilor Generale ale judecătorilor, care cer adoptarea unor măsuri privitoare la reorganizarea justiţiei, salarizarea nediscriminatorie a magistraţilor şi asigurarea separaţiei puterilor în stat, unele instanţe cerând inclusiv demisia ministrului Justiţiei.

 

Protestul s-a declanşat la sfârşitul lunii august, de la o ordonanţă a Guvernului care a decis majorarea cu 18 la sută a salariilor personalului medical şi cele din sistemul de învăţământ.

 

Dintr-o eroare, textul ordonanţei vorbeşte de ”personalul plătit din fonduri publice”. Deşi ordonanţa viza salariile mici din sănătate şi din învăţământ, magistraţii au speculat sintagma din ordonanţă şi au cerut 18 la sută în plus la salariu pe motiv că şi ei sunt plătiţi din fonduri publice.

 

Chiar dacă Guvernul a retras ulterior ordonanţa şi a modificat-o astfel încât să beneficieze de creşterea salariilor doar medicii şi profesorii, magistraţii au cerut Avocatului Poporului să atace noul act normativ la Curtea Constituţională, susţinând că este discriminatoriu.

 

Instanţe din mai multe judeţe au fost în grevă în 12 septembrie, pentru a cere, printre altele, respectarea independenţei sistemului judiciar şi implementarea mai multor măsuri, cum ar fi înlăturarea discriminărilor salariale, revendicări care se regăsesc în Memorandumul privind justiţia, publicat de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România.

 

În urma declanşării acestor proteste de către magistraţi, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, au stabilit ca, în săptămâna 19-25 septembrie să invite la discuţii reprezentanţii magistraţilor şi ordonatorii de credite, pentru a analiza revendicările salariale de la nivelul instanţelor.

 

Memorandumul are 17 puncte legate de sistemul juridic. ”Justiţia trebuie să aibă ca şi preocupare esenţială protecţia, promovarea şi garantarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. În faţa judecătorului cetăţeanul este egal cu statul”, se arată în memorandum.

 

UNJR cere prin document respectarea independenţei justiţiei şi a instanţelor. ”Celelalte puteri trebuie să asigure o independenţă reală a justiţiei, lipsită de orice tip de influenţe, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil şi accesibil, suport financiar, logistic şi uman suficient pentru o justiţie eficientă, modernă şi de calitate”, se menţionează în document.

 

Totodată, magistraţii cer garantarea şi respectarea statutului magistraţilor, precum şi a independenţei acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzătoare şi asigurarea unor condiţii de muncă decente.

 

Prin memorandum se solicită şi proceduri transparente în ceea ce priveşte numirile ”în funcţiile de conducere din Ministerul Public”, precum şi ”eliminarea factorului politic din numirile în funcţiile de conducere din Ministerul Public”.

 

Magistraţii mai cer şi ”asigurarea unei finanţări corespunzătoare bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public”, dar şi ”înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială”.

 

Prin memorandum se mai solicită ”asigurarea unei transparenţe depline în cooperarea instituţională cu serviciile de informaţii, respectarea strictă a cadrului legal şi asigurarea unui control jurisdicţional şi civil efectiv asupra activităţii acestora”.

 

Magistraţii mai vor ”crearea unui corp de poliţie judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public şi crearea prin lege a unei autorităţi civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privinţa garanţiilor tehnice şi legale”.

 

Memorandumul face şi precizări legate de procurori şi cere ”garantarea independenţei funcţionale” a acestora, ”atât faţă de Executiv cât şi în raport de ierarhia internă, în conformitate cu statutul acestuia de magistrat şi de reprezentant al autorităţii judecătoreşti”.

 

Memorandumul privind justiţia era semnat, până în 14 septembrie, de 66 de instanţe şi 25 de parchete, potrivit UNJR.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22