Reforma pensiilor speciale este respinsă de Bruxelles. Se cere reducerea în mod real a acestora

L. G. | 21.03.2023

Proiectul de lege privind pensiile speciale nu respectă principiul echității și ar face doar economii „foarte limitate”, transmite Comisia Europeană într-o scrisoare consultată de G4Media.ro.

Pe aceeași temă

În scrisoare, Comisia Europeană sugerează ca în cazul pensiilor militare rata de înlocuire a veniturilor să fie de 45%, iar baza de calcul să fie raportată la veniturile din întreaga carieră. În acest moment, rata de înlocuire este de 65% din ultimele 6 luni. În proiectul de lege, rata de înlocuire e de 65% din veniturile realizate în ultimele 12 luni, fără a fi luate în calcul sporurile nepermanente, relatează G4Media.ro.

Reamintim că România și-a asumat prin PNRR reformarea pensiilor speciale, care reprezintă acum o cheltuială anuală de circa 0,8% din Produsul Intern Brut (PIB) și sunt o sursă de inechitate socială, dat fiind că nu respectă principiul general al contributivității (cu excepția pensiilor militare, care o respectă parțial). Dacă nu va face reforma pensiilor speciale, România va pierde o tranșă PNRR, valoarea acesteia urmând a fi calculată de Comisia Europeană.

Un proiect de lege privind reformarea pensiilor de serviciu, cunoscute drept pensii speciale, a fost depus la Parlament în decembrie 2022 de către ministrul social-democrat al Muncii, Marius Budăi. Surse guvernamentale au declarat pentru G4Media că Comisia Europeană a transmis săptămâna trecută o corespondență prin care arată că proiectul nu rezolvă problemele sistemice.

Printre beneficiarii de pensii de serviciu se numără influente categorii profesionale: judecători, procurori, militari, polițiști, angajați din serviciile secrete. Însuși premierul Nicolae Ciucă e militar de carieră, general în rezervă, și a anunțat că pensiile militarilor nu trebuie modificate.

Principalele concluzii ale Comisiei Europene, așa cum apar în scrisoarea adresată guvernului Ciucă:

Evaluarea de impact a proiectului de lege arată că proiectul ar avea ca rezultat doar economii foarte limitate și nu ar aborda suficient sustenabilitatea fiscală și, în special, echitatea. În plus, nu îmbunătățește decât în mică măsură caracterul contributiv al sistemului. Evaluarea preliminară este că, în forma sa actuală, proiectul de legislație nu îndeplinește cerințele.

Recomandăm cu tărie să nu se avanseze cu adoptarea noii legislații în Parlament și, în schimb, să se reflecteze cu atenție asupra unor posibile amendamente pentru a integra rezultatele evaluării de impact a Băncii Mondiale (inclusiv opțiunile alternative de reformă).

Unul dintre obiectivele noii legislații este menținerea cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (ceea ce include toate sistemele publice de pensii existente) stabile pe termen lung (2022-2070) la 9,4% din PIB, incluzând un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit. Plafonul se aplică cheltuielilor cu pensiile din toate sistemele publice de pensii, inclusiv toate pensiile speciale, inclusiv cele militare.

Pe baza evaluării de impact a Băncii Mondiale, actualul proiect de lege privind pensiile speciale are un impact foarte limitat asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile. Cu cât economiile care decurg din revizuirea pensiilor speciale sunt mai mici, cu atât mai puțin spațiu de manevră va avea guvernul pentru a crește gradul de adecvare a pensiilor publice, în contextul jalonului 214.

Proiectul de lege prevede în continuare perioade de cotizare substanțial mai mici decât cele din sistemul general pentru aproape toate categoriile, iar prestațiile de pensie se calculează pe baza veniturilor obținute într-un număr foarte limitat de ani.

Pentru pensiile militare, proiectul de lege prevede o creștere a perioadei de referință a veniturilor salariale de la 6 la 12 luni consecutive în ultimii 5 ani de serviciu. Acest lucru nu ar avea aproape niciun impact asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile.

Două opțiuni analizate de Banca Mondială par mai semnificative: rata de înlocuire a veniturilor de 45 % și baza de calcul raportată la veniturile din întreaga carieră. Adoptarea oricăreia dintre cele două ar aduce pensiile speciale mai aproape de principiul contributivității cerut de anexa CID. Luarea în considerare a veniturilor obținute în întreaga carieră ar trebui să fie opțiunea preferată, deoarece ar spori, de asemenea, echitatea sistemului. Această opțiune ar putea fi adoptată în combinație cu alinierea indexării pensiilor militare la cea din sistemul general, ceea ce ar asigura o rată adecvată a prestațiilor în viitor.

În cazul magistraților, proiectul de lege prevede limitarea pensiilor la 100% din venitul net pentru noii pensionari și creșterea stagiului de cotizare. Acest lucru ar avea un impact limitat asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile.

Deși deciziile Curții Constituționale limitează modificările care pot fi aduse pensiilor judecătorilor/procurorilor, ar trebui avute în vedere o durată mai mare a serviciului, un cuantum al pensiei mai mic și alinierea indexării la sistemul general pentru a alinia pensiile speciale ale magistraților la principiul contributivității și pentru a face sistemul mai echitabil.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22