PNL

Regina Ana, ultimul drum in tara

Dora Vulcan | 09.08.2016

Aeronava cu trupul neînsufleţit al Reginei Ana a aterizat pe Aeroportul Otopeni marti, la ora 14:59, o ceremonie militară şi religioasă fiind organizată pe aeroport, la aceasta participând reprezentanţi ai statului, membri ai Casei Regale şi ierarhi ai Bisericii Catolice şi Bisericii Ortodoxe Române, transmite Mediafax.

Pe aceeași temă

 

 

Programul vizitei oficialităţilor pentru a transmite condoleanţe la Castelul Peleş, în ziua de miercuri, este următorul:

 

Ora 10-12: Reprezentanţii Corpului Diplomatic, ai Uniunii Europene, NATO şi ai Organizaţiilor Internaţionale.

 

Ora 12-14: Reprezentanţii Instituţiilor Statului.

 

Ora 14-16: Instituţia Prezidenţială, Preşedinţia Republicii Moldova, membrii Guvernului României şi Guvernului Republicii Moldova, membrii Parlamentului României şi Parlamentului Republicii Moldova.

 

Ora 16-18: Reprezentanţii Academiei Române şi Academiei de Stat a Republicii Moldova, ai Bisericii Ortodoxe, ai Bisericii Catolice şi ai celorlalte instituţii ale Credinţei.

 

17.45 -  sicriul cu trupul neînsufleţit al Reginei Ana a ajuns la Sinaia, transmite Mediafax. Pe străzile din Sinaia au fost prezenţi numeroşi turişti sau localnici, care au ţinut să salute cortegiul funerar. Sicriul cu trupul neînsufleţit al Reginei Ana a fost purtat din maşină până în Holul de Onoare de Regimentul de Gardă. La ora transmiterii acestei ştiri, în Holul de Onoare al Castelului Peleş din Sinaia are loc o ceremonie religioasă, de altfel toate evenimentele de la Peleş având caracter privat. Publicul şi presa nu au acces în Holul de Onoare pe durata şederii sicriului la Domeniul Regal Sinaia. Până miercuri, la ora 18.30, corpul neînsufleţit al Reginei va rămâne aşezat în Holul de Onoare al Castelului Peleş.

 

16:00 - Cortegiul funerar format din mai multe maşini a pornit în coloană către Sinaia, la Castelul Peleş.

 

15:47 - Sicriul acoperit cu steagul Familei regale a fost aşezat în transportul funerar. Conform tradiţiei catolice sicriul va rămâne acoperit pe toată durata ceremoniilor.

 

 

 

15:31 - A început slujba religioasă oficiată de Monseniorul Ioan Robu, Arhiepiscopul romano-catolic, în prezenţa reprezentanţilor Bisericii ortodoxe-române. Arhiepiscolul a rostit o rugăciune în limba latină şi Tatăl Nostru în limba română. Soborul de preoţi a intonat şi "Hristos a Înviat".

 

 

La ceremonie participă Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, Principesa Elena, Alexander Nixon, Principesa Sofia, Principesa Maria, domnişoara Elisabeta Maria Biarneix - fiica Principesei Sofia, Andrew Popper, şeful onorific al Casei Majestăţii Sale Regele Mihai I, ÎPS Nifon, Consilier Prezidenţial Andrei Muraru şi staff-ul Casei MS Regele Mihai. Nixon, Principesa Sofia, Principesa Maria, domnişoara Elisabeta Maria Biarneix - fiica Principesei Sofia, domnul Andrew Popper, şeful onorific al Casei Majestăţii Sale Regele Mihai I, ÎPS Nifon, domnul Consilier Prezidenţial Andrei Muraru şi staff-ul Casei MS Regele Mihai.

 

Marti, 14.59 - Aeronava - o cursa de linie cu pasageri - cu trupul neinsufletit al Reginei Ana a aterizat pe Aeroportul Otopeni la ora 14:59, o ceremonie militara si religioasa fiind organizata pe aeroport, la aceasta participand reprezentanti ai statului, membri ai Casei Regale si ierarhi ai Bisericii Catolice si Bisericii Ortodoxe Romane, transmite Mediafax.

 

 

Dupa sosirea aeronavei va avea loc o scurta ceremonie militara si religioasa, in prezenta Altetei Sale Regale Principesa Mostenitoare Margareta si Principele Radu, Principesa Elena, domnul Alexander Nixon, Principesa Sofia, Principesa Maria, domnisoara Elisabeta Maria Biarneix - fiica Principesei Sofia, domnul Andrew Popper, seful onorific al Casei Majestatii Sale Regele Mihai I, IPS Nifon, domnul Consilier Prezidential Andrei Muraru si staff-ul Casei MS Regele Mihai.

 

De asemenea, la ceremonie va fi prezent si Arhiepiscolul Ioan Robu care va rosti o rugaciune in limba latina. Dupa rugaciune, sicriul va fi dus apoi la Castelul Peles (9 august) si Palatul Regal din Capitala (11 august), inmormatarea urmand sa aiba loc in 13 august, la Necropola Regala din Curtea de Arges.

 

Pana sambata 13 august vor avea loc ceremonii funerale in Sinaia, Bucuresti si Curtea de Arges. Regele Mihai I nu va participa la aceste evenimente, din motive de sanatate, potrivit unui comunicat al Casei Regale.

 

 

 Bucureştiul şi Curtea de Argeş vor avea primele Funeralii Regale din ultimii 78 de ani. La 24 iulie 1938, la Castelul Peleş, la Bucureşti şi la Curtea de Argeş aveau loc funeraliile Reginei Maria a României.

 

Cărţi de condoleanţe sunt deschise la Castelul Peleş, la Palatul Regal (Calea Victoriei) şi la Palatul Elisabeta. Ele sunt la dispoziţia publicului timp de 40 de zile de la data decesului. Mesaje de condoleanţe pot fi transmise online la http://www.familiaregala.ro/mesaje.

 

 

***

Majestatea Sa Regina Ana a României a trecut in eternitate pe 1 august, la vârsta de 92 de ani, a anunţat purtătorul de cuvânt al Casei Regale.

 

***

 

Programul funeraliilor 

 

 Aeroportul Otopeni, Salonul Oficial

Marți, 9 august 2016, ora 15.15

 

 

Marți, 9 august, la ora 15.15, sicriul cu corpul neînsuflețit al Reginei Ana va ajunge la Aeroportul Otopeni, Salonul Oficial.

La ora 15.55, va avea loc un serviciu religios. După ceremonie, sicriul cu corpul neînsuflețit al Reginei va fi transportat cu mașina la Castelul Peleș.

 

 

Castelul Peleș

Marți, 9 august 2016, ora 17.30

 

Marți, 9 august, la ora 17.30, corpul neînsuflețit al Reginei va fi așezat în Holul de Onoare al Castelului Peleș.

 

 

Castelul Peleș

Miercuri, 10 august 2016, între orele 10 – 18

 

Miercuri, 10 august, programul vizitei oficialităților pentru a transmite condoleanțe la Castelul Peleș este următorul:

- Ora 10-12: Reprezentanții Corpului Diplomatic, ai Uniunii Europene, NATO și ai Organizațiilor Internaționale.

- Ora 12-14: Reprezentanții Instituțiilor Statului.

- Ora 14-16: Instituția Prezidențială, Preşedinţia Republicii Moldova, Membrii Guvernului României și Guvernului Republicii Moldova, Membrii Parlamentului României și Parlamentului Republicii Moldova.

- Ora 16-18: Reprezentanții Academiei Române și Academiei de Stat a Republicii Moldova, ai Bisericii Ortodoxe, ai Bisericii Catolice și ai celorlalte instituții ale Credinței.

La ora 18.30, corpul neînsuflețit al Reginei va fi transportat de la Castelul Peleș la Sala Tronului din Palatul Regal (Calea Victoriei, nr. 49 – 53).

 

Palatul Regal

Miercuri, 10 august 2016, ora 20.30

 

Miercuri, 10 august, la ora 20.30, corpul neînsuflețit al Reginei va ajunge la Sala Tronului din Palatul Regal.

Ceremonia va avea caracter privat. Publicul și presa nu vor avea acces în Sala Tronului.

 

Palatul Regal

Joi, 11 august 2016 și Vineri, 12 august 2016, între orele 8 - 22

 

Joi, 11 august și vineri, 12 august, de la ora 8 la ora 22, toți cei care vor dori să depună flori și să se închine la catafalcul Reginei Ana vor putea veni la Sala Tronului de la Palatul Regal. Intrarea este liberă.

 

 

Palatul Regal și Piața Palatului Regal

Sâmbătă, 13 august, ora 10.30 – ora 12

 

Sâmbătă, 13 august, în Sala Tronului, la ora 10.30, va avea loc un scurt serviciu religios.

La ora 10.55, sicriul cu corpul neînsuflețit al Reginei Ana va fi așezat pe un catafalc în Piața Palatului Regal, chiar în fața palatului.

La ora 11, va avea loc o ceremonie religioasă. Accesul publicului în Piața Palatului este liber, în zonele special amenajate pentru participanți.

La ora 11.30, sicriul va fi așezat în mașina mortuară.

De la ora 11.35 la ora 12, Cortegiul funerar va merge, cu viteză redusă, pe traseul Piața Palatului Regal – Bulevardul Magheru – Piața Romană – Piața Victoriei – Bulevardul Aviatorilor – Piața Charles de Gaulle – Arcul de Triumf. La Arcul de Triumf nu va avea loc nicio oprire și nu se va face slujbă religioasă.

De la Arcul de Triumf, Cortegiul funerar va continua traseul, cu viteză obișnuită, către Curtea de Argeș, în intervalul orar 12 – 14.45, pe ruta Arcul de Triumf, Chitila, Titu, Găești, Topoloveni, Pitești, Curtea de Argeș. Cortegiul funerar nu se va opri, de-a lungul călătoriei, dar va încetini viteza în localități.

Televiziunea Română va transmite în direct ceremonia din Sala Tronului, de la ora 10.30 și va oferi semnalul transmisiunii tuturor instituțiilor de presă.

Accesul auto în Piața Palatului Regal va fi restricționat, în ziua de sâmbătă, 13 august, începând cu ora 24.

 

Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș

Sâmbătă, 13 august 2016, ora 15

 

Sâmbătă, 13 august, la ora 15, va avea loc slujba de înmormântare a Reginei Ana în Pronaosul Noii Catedrale de la Curtea de Argeș.

Publicul va avea acces doar în fața porții de intrare în Parcul Arhiepiscopiei Curtea de Argeș.

Ceremonia se va desfășura în două părți: ora 15.00-15.50, în fața Noii Catedrale, ora 15.50-16.10, ceremonia religioasă a îngropării, în Noua Catedrală.

 

  

***

 

 

Comunicatul purtatorului de cuvant al Casei Regale 

 

"Luni, 1 august 2016

Secretariatul Majestății Sale Regelui

Biroul de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai I este autorizat să transmită

următorul comunicat:

Majestatea Sa Regina Ana a României a încetat din viață astăzi, luni, 1 august 2016, la ora 13.45, la Spitalul din Morges, în Elveția.

La căpătâiul Reginei au stat, până în ultima clipă, Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu, Principesa Elena, Principesa Sofia și Principesa Maria. Majestatea Sa Regele Mihai a venit la spital, alături de Regină, în fiecare zi din ultima săptămână. Cu o zi înainte, Regina Ana a primit ultimele sacramente de la părintele titular al Parohiei Catolice din orașul Morges.

În cursul zilei de mâine va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor.

Conform cu tradiția Funeraliilor Regale din țara noastră, corpul neînsuflețit al Reginei Ana va fi depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleș, iar apoi pentru o zi în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.

Ultimele Funeralii Regale din țara noastră au avut loc la 24 iulie 1938, când Regina Maria a fost condusă pe ultimul drum. La dorința Majestății Sale Regelui Mihai I, funeraliile Reginei Ana vor respecta tradiția înaintașelor Majestății Sale.

Familia Regală anunță mare doliu pentru primele 7 zile de la înmormântare și doliu timp de 40 de zile.

Începând de mâine, cărți de condoleanțe vor fi deschise simultan la Castelul Peleș, la Palatul Regal din Calea Victoriei și la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziția publicului timp de 40 de zile de la data decesului. Condoleanțele pot fi transmise online la adresa http://www.familiaregala.ro/mesaje/ .

Toți cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitați să o facă, începând de mâine, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în fața intrării principale."

 

 

 

Ziua de 13 august, zi de doliu national 

 

Guvernul a dat o hotarare  miercuri cu declararea zilei de 13 august, ziua inmormantarii reginei Ana, zi de doliu national, au declarat, pentru News.ro, surse guvernamentale. Potrivit acelorasi surse, regina Ana a Romaniei ar urma sa fie inmormantata cu onoruri militare la Curtea de Arges.

 

 

Purtatorul de cuvant al Guvernului, Liviu Iolu, a confirmat ca declararea zilei de doliu national va figura pe ordinea de zi a viitoarei sedinte de Guvern si a precizat ca premierul avut si o convorbire telefonica cu Principesa Margareta si i-a transmis condoleante si tot sprijinul Executivului. Regina Ana, in varsta de 92 de ani, a murit, luni, la 13.45, la Spitalul din Morges, in Elvetia. Corpul neinsufletit va fi depus la Peles si apoi regina va fi inmormantata in Catedrala Arhiepiscopala de la Curtea de Arges. Programul oficial al funeraliilor va fi facut public marti.

 

 

 

Regele Mihai I şi Regina Ana formau cel mai longeviv cuplu regal din istoria României  

 

Regele şi Regina s-au cunoscut pentru prima dată în Londra în 1947, cu ocazia căsătoriei principesei Elizabeth a II-a a Marii Britanii cu principele Philip, duce de Edinburgh

 

Regele Mihai I i-a cerut mâna principesei Ana de Bourbon-Parma la numai o săptămână de la prima lor întâlnire. Devotamentul faţă de ţară, simţul datoriei şi sprijinul logodnicei sale l-au determinat pe rege să se întoarcă în România după încoronarea reginei Elisabeta.

 

 

A urmat abdicarea forţată din 30 decembrie 1947, astfel încât Regina Ana a călcat pe pământ românesc abia la sărbătoarea de Paşti din 1992.

 

 

Căsătoria Regelui Mihai I şi a Reginei Ana a marcat şi începutul unui exil de 44 de ani. Nunta a avut loc pe 10 iunie 1948, în Grecia, la invitaţia regelui Pavlov şi a reginei Frederica ai Greciei. La ceremonie au fost prezenţi, printre alţii, regina-mamă Elena a României, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, şi rude din partea familiilor de Hanovra şi Hesse. Regina Sofia a Spaniei şi regele Constantin al elenilor, prezenţi la nunta de diamant din 10 iunie 2008, au fost paji la nunta regelui şi reginei, la Atena.

 

Pe 10 iunie a.c., Majestatile Lor Regele Mihai I (94 de ani) si Regina Ana (92 de ani) au sarbatorit 68 de casatorie, mentiona la acea data site-ul casa-regala.blogspot.ro, amintind ca cei doi s-au casatorit in 1948, la Atena, la invitatia Regelui Pavlos al elenilor, care a fost gazda generoasa a evenimentului. Regele Mihai I si Regina Ana au format cel mai longeviv cuplu regal din istoria Romaniei.

 

Nunta de aur - La 10 iunie 1998, in Franta, inconjurati de familie si de prieteni, Majestatile Lor au sarbatorit Nunta de Aur, invitati de autoritatile Departamentului Vendee, potrivit site-ului citat.

Nunta de diamanr - La 10 iunie 2008, la Bucuresti si la Castelul Peles, a fost sarbatorita Nunta de Diamant, la 60 de ani de la casatorie. A fost atunci primul jubileu regal desfasurat in tara, cu zeci de invitati din strainatate, omagiat de mii de romani si privit la televizor de sute de mii de concetateni.

Nunta de Safir - La 10 iunie 2013, Majestatile Lor au celebrat, intr-un cadru privat, Nunta de Safir, adica 65 de ani de casatorie. Regele si Regina sunt cel mai longeviv cuplu regal din istoria Romaniei.

 

Regele Mihai I şi Regina Ana au cinci fiice: Principesa Moştenitoare Margareta, Principesa Elena, Irina Walker, Principesa Sofia şi Principesa Maria.

 

Regele Mihai şi Regina Ana locuiau din 2004 la Aubonne, în Elveţia. De marile sărbători creştine şi, în funcţie de angajamentele lor publice, Regele Mihai şi Regina Ana alegeau să fie alături de cei dragi, fie la Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta.

 

 

 În urmă cu 68 de ani, pe 10 iunie 1947, la Atena, principele Casei Regale a României se căsătorea cu principesa Ana de Bourbon-Parma, din familia regală a Danemarcei, fiica principelui René de Bourbon-Parma şi a principesei Margareta a Danemarcei.

 

 

Biografia pe scurt

 

Principesa Ana de Bourbon-Parma (cunoscută și sub apelativul Regina Ana, prenume complet Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marquerite; n. 18 septembrie 1923, Paris, Franța – d. 1 august 2016, Morges, Elveția) a fost soția fostului suveran Mihai I al României și fiica prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei.

 

A fost strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) și Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă) și nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma.

 

Principesa Ana, cetățean francez naturalizat, a participat la cel de-al Doilea Război Mondial.

 

 L-a cunoscut pe regele Mihai al României la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România. Guvernul Groza nu și-a dat agrementul la căsătorie și l-a forțat pe regele Mihai I să abdice la 30 decembrie 1947, cuplul căsătorindu-se în cursul anului următor, în ciuda opreliștilor de natură religioasă. În cercurile monarhiste și în familia regală a României a fost cunoscută sub titlul Regina Ana (cu calificativul Majestatea Sa).

 

Regina Ana a României s-a născut la Paris în arondismentul al 16-lea, fiind singura fiică a prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margareta a Danermarcei, primind astfel titlul de principesă de Bourbon-Parma. Aceasta și-a petrecut copilăria împreună cu familia, respectiv cei trei frați Jacques, Michel și André în Franța. În 1939 și-a însoțit familia, care fugea din calea naziștilor, în Spania, Portugalia, apoi în Statele Unite. La New York a urmat cursurile școlii de artă Parson's School of Design în perioada 1940-1943 și a lucrat în același timp ca vânzătoare într-un magazin. Din 1943 până la sfârșitul războiului a participat, înrolându-se voluntar alături de Forțele Franceze Libere (trupele sub comanda generalului Charles de Gaulle), la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg și Germania unde a fost șofer pe ambulanță și infirmieră, pentru acestea primind „Crucea de Război” a Franței.

 

 

Întâlnirea cu regele Mihai al României

 

Principesa Ana de Bourbon-Parma nu a participat în noiembrie 1947 la nunta principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, dar în acele zile vărul său primar, Jean de Luxemburg, oferea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Acolo s-a cunoscut cu Regele Mihai I, moment despre care își amintește ca fiind stânjenitor, din cauza unei gafe protocolare: „Am văzut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, pe sora ei și pe mama, iar de vorbă cu ele, în picioare, era un tânăr în uniformă, regele Mihai al României... Cum nu ieșisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverență, am luat poziție de drepți și l-am salutat lovind călcâiele, ca un soldat! M-am simțit atât de umilită de mine însămi, încât am ieșit imediat“. Cu acest prilej s-a petrecut, la Londra, logodna sa cu regele Mihai I, însă la 30 decembrie 1947 a survenit abdicarea forțată a acestuia.

 

În martie 1948 regele Mihai a declarat la Londra că abdicarea sa este nulă, fiind smulsă prin amenințare cu forța și șantaj. Ca urmare a acestei declarații, guvernul comunist le-a retras atât acestuia, cât și membrilor Familiei Regale, cetățenia română.

 

 

Căsătoria

 

Căsătoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc în exil, în iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolică, Principesa ana avea nevoie de o dispensă papală pentru a se căsători cu regele României, care era creștin-ortodox. La acel moment o astfel de dispensă era considerată normală numai dacă soțul/soția non-romano-catolic ar fi îngăduit ca eventualii copii rezultați din căsătorie să fie botezați și crescuți în religia romano-catolică. Regele Mihai a refuzat să facă o astfel de promisiune din moment ce ar fi violat statutul constituțional al monarhiei românești. Pentru a rezolva această problemă, însăși regina-mamă Elena însoțită de mama miresei, principesa Margareta, au hotărât să prezinte cazul în fața Sfântului Scaun, respectiv mergând în audiență la papa Pius al XII-lea. În ciuda argumentelor reginei Elena și a faptului că principesa Margaret a izbucnit de nervi trântind cu pumnul în masă, papa nu a fost de acord cu dispensa invocând cazul principesei Giovanna a Italiei, care s-a căsătorit cu regele Boris al III-lea al Bulgariei, de altfel ortodox, nerespectând promisiunea de a-și boteza copii în religia catolică, ci în cea ortodoxă.

 

Nereușind să obțină dispensa necesară, cuplul a continuat cu pregătirile pentru nuntă. Astfel, la cererea papei Pius, Xavier ducele de Parma a emis o declarație prin care obiecta împotriva oricărei căsătorii fără acordul papei sau a familiei miresei, interzicându-le părinților miresei să participela ceremonie. În aceste circumstanțe familia miresei a fost reprezentată de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar.[3] La ceremonie au fost prezenți, printre alții, regina-mamă Elena a României, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesă a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Regina Frederika a Greciei alături de regele Paul al Greciei, gazdele evenimentului, Amedeo duce de Aosta, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, și rude din partea familiilor de Hanovra și Hesse. Tatăl regelui Mihai, Carol, și surorile acestuia, Maria, fostă regină-mamă a Iugoslaviei, Elisabeta, fostă regină a Greciei, și Ileana, arhiducesă de Habsburg-Toscana au fost înștiințați de eveniment însă nu și invitati.[2] La început, au trăit în Italia și în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveția.

 

Au împreună cinci fiice: Margareta, Principesă Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) și Maria (n. 1964). 

 

 

Povestea vietii celei mai longevive sotii de suveran din istoria Romaniei

 

 A fost regina, sotie, mama si bunica, dar a fost voluntar, in armata Franceza, si vanzatorare in America, in vremuri grele, scrie PRO TV, pe site-ul sau.

 

Energica si poate chiar rebela, Majestatea Sa Regina Ana a preferat de multe ori bocancii in locul pantofilor cu toc. I-a placut sa calatoreasca si nu sa brodeze. A nascut cinci fete, iar la zilele de nastere isi dorea sa fie inconjurata de cei dragi.

 

Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a nascut la 18 septembrie 1923, la Paris. Este fiica Principelui René de Bourbon-Parma si a Principesei Margareta a Danemarcei. Principesa Ana a copilarit in Franta.

 

Familia sa este inrudita nu doar cu Bourbonii, cat si cu familiile regale ale Danemarcei si cu cea a Habsburgilor, mama sa fiind nepoata de sora a ultimului imparat al Austro-Ungariei.

 

Ana a trait experienta exilului inaintea sotului sau. Dupa infrangerea Frantei de catre Germania, in 1940, parintii sai se refugiaza in Spania, apoi in Portugalia si, ulterior, in Statele Unite. Acolo, Ana de Bourbon-Parma isi finalizeaza studiile la Parsons School of Designs din New York, in 1940-1943. Pentru a se intretine a fost inclusiv vanzatoare de panglici si flori artificiale vanzatoare la magazinul universal Macy's.

 

”A trebuit sa muncesc. Pentru ca parintii mei au vrut ca noi toti sa avem un serviciu. Daca ai un serviciu, muncesti, nu puteai incepe sa te distrezi. Noi am mers toti la munca si fiicele mele lucreaza toate. Trebuie sa muncesti”, spunea regina in singurul interviu pe care l-a acordat vreodata, in ianuarie 2008, pentru televiziunea publica.

 

 

In 1943 se inroleaza voluntara in armata Frantei Libere, condusa la acea vreme de catre generalul Charles de Gaulle. Viitoarea regina a servit ca sofer de ambulanta in teatrele de operatiuni din Africa de Nord, Franta si Germania.

 

La finalul razboiului a primit Crucea de Razboi din partea statului francez.

 

”Toti fratii mei au fost pe front. Jacques a fost aviator, in Norvegia, Michel a fost parasutist si Andre in «Irish Guards». Deci toti am fost inrolati in armata”, spunea regina.

Pe viitorul sau sot l-a cunoscut in noiembrie 1947, la Londra, la nunta dintre printesa de Wales, viitoarea regina Elisabeta a II-a, si Philip Mountbatten. Intalnirea dintre cei doi a avut un moment amuzant, dar si usor jenant pentru clasa inaltei nobilimi.

 

„Am vazut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, pe sora ei si pe mama, iar de vorba cu ele, in picioare, era un tanar in uniforma, regele Mihai al Romaniei... Cum nu iesisem de multa vreme din armata, in loc sa fac o reverenta, am luat pozitie de drepti si l-am salutat lovind calcaiele, ca un soldat! M-am simtit atat de umilita de mine insami, incat am iesit imediat“, a relatat regina decenii mai tarziu.

 

 

Regele Mihai si mama sa, regina Elena, au invitat-o pe Ana de Bourbon-Parma sa-i insoteasca intr-o calatorie la Lausanne, cu avionul pilotat chiar de catre rege. La 16 zile de la intalnire, regele Mihai a cerut-o in casatorie.

 

Demersul regelui venea intr-un moment foarte dificil pentru monarhia din Romania. Guvernul comunist pregatea inlaturarea regelui, iar la plecarea la Londra, prim-ministrul Petru Groza ii sugerase regelui ca ar fi bine sa nu se mai intoarca in tara.

 

Mihai a ignorat sfatul si s-a intors. Atunci l-a informat pe premier asupra intentiei sale de a se casatori, insa acesta a afirmat ca mariajul regelui nu este oportun. La scurta vreme, pe 30 decembrie 1947, Mihai I este nevoit sa abdice si pleaca in exil.

 

 

 

In perioada de dupa intalnirea de la Londra si abdicare, Ana nu a mai primit niciun fel de vesti de la rege, insa cei doi s-au reintalnit in ianuarie 1948, la Davos, in Elvetia. Eliberat de obligatiile sale ca suveran al statului roman, primii ani ai exilului au fost umbriti de probleme personale.

 

Membrii familiilor regale catolice erau obligate sa obtina o dispensa papala pentru a se putea casatori cu necatolici. De obicei, li se cerea viitorilor soti sa promita ca isi vor creste copiii rezultati din casatorie in sanul Bisericii Romano-Catolice.

 

Mamele celor doi au mers in martie 1948 la Vatican pentru a se intalni cu Papa Pius XII pentru a-l convinge sa ingaduie casatoria, insa Mihai I a refuzat sa promita ca isi va creste copiii in rit catolic intrucat Statutul familiei regale ii interzicea acest lucru si, in plus, ar fi lezat sentimentele monarhistilor romani aflati in exil.

 

”Mama a mers atat de departe incat a batut cu pumnul in masa”, povestea regina Ana in 2008.

 

Situatia era la fel de dificila si in familia viitoarei mirese. Xavier de Parma, un frate al tatalui sau, a spus ca uniunea matrimoniala este ilegitima in lipsa unei dispense si, ca sef al familiei de Bourbon-Parma, a interzis parintilor Anei sa participe la nunta. Acestia au trebuit sa se conformeze, desi isi dadusera consimtamantul la casatorie, astfel incat Ana a fost condusa la altar de catre unchiul sau matern, Erik al Danemarcei.

 

Nunta a avut loc pe 10 iunie 1948, la Atena, in rit ortodox, unde oficiile de gazda a ceremoniei au fost facute de catre familia regala a Greciei, din care provenea si regina Elena, mama regelui Mihai.

 

La nunta au participat membrii caselor regale din Grecia, Danemarca, Iugoslavia si, bineinteles, familia regala a Romaniei, insa fara tatal lui Mihai, regele Carol II, aflat in exil in Portugalia.

 

Dupa nunta, regina Ana a primit o scrisoare de la socrul sau in care ii cerea sa fie o sotie buna pentru fiul lui.

 

Replica Anei a fost de un sarcasm nedisimulat: ”Sper sa fiu o sotie la fel de buna pe cat ati fost de bun ca sot pentru soacra mea”, in conditiile in care casatoria dintre Carol II si regina Elena a fost una nefericita, din cauza escapadelor amoroase ale regelui.

 

Scrisoarea de raspuns a reginei a fost trimisa cu acordul regelui Mihai, care a fost mai apropiat de mama sa decat de tata. De altfel, regina-mama Elena si regina Ana au avut o relatie foarte buna.

 

”Daca ati fi cunoscut-o pe regina Elena, ati fi vazut ca regina e cea care i-a transmis fiului ei toate calitatile pe care le are. Iata de ce ii sunt foarte recunoscatoare reginei”, a spus Ana.

 

Concilierea dintre regina si Biserica Romano-Catolica a avut loc abia in 9 noiembrie 1966, cand cuplul regal s-a casatorit si in rit catolic, intr-o biserica din Monaco. Totusi, regina nu a fost niciodata incoronata, casatoria cu regele avand loc dupa abdicare.

Majestatea Sa, Regina Ana a Romaniei : "L-am vazut in uniforma, fusesem si eu in armata si in loc sa fac o reverenta, am pocnit calcaiele si am luat pozitie de drepti. Am fost atat de oripilata dupa aceea incat mi-am cerut scuze si am plecat ... Asa a fost prima intalnire cu Regele Mihai. " 

 

 

Documentar TVR la implinirea varstei de 92 de ani

 

 

 

Opinii

Andrian Moraru

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22